2014, un an catastrofal pentru clasa politică şi administraţia băcăuană. Scandal, arestări, incompetenţă, investiţii blocate şi amânate
0
Anul care tocmai se încheie a fost unul profund negativ pentru băcăuani, după arestarea liderilor politici, şi blocarea unor investiţii importante la stadiul de licitaţie, proiect sau execuţie. Arestarea preşedintelui PNL, Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău şi a liderului PSD, deputatul Viorel Hrebenciuc, pentru fapte de corupţie, reprezintă cel mai important semnal de schimbare a clasei politice şi a administraţiei băcăuane.
Judeţul dar şi municipiul Bacău şi-au pierdut importanţa pe care au avut-o odată în regiunea Moldovei. Treptat, corupţia generalizată a conducătorilor politici din administraţie şi-a spus cuvântul. Bacăul s-a depopulat, este pe ultimile locuri în ţară la capitolul locuri de muncă nou create şi investiţii. Clientelismul politic a condus la paralizarea economiei locale şi a investiţiilor aflate în curs de execuţie.
Gruparea Romeo Stavarache-Constantin Apostol „a intrat la apă“ în 2014. Bacăul are primar arestat şi suspendat
Romeo Stavarache, primarul Bacăului la al treilea mandat consecutiv, a ajuns să fie inculpat în două dosare de corupţie. După ce a încălcat măsurile impuse de judecător, de control judiciar, Stavarache a fost arestat pe 1 iulie. Edilul Bacăului este acuzat de procurori, în primul dosar, de tentativă de abuz în funcţie, după ce a semnat pentru alocarea ilegală a unui apartament unui subordonat din primărie şi în al doilea dosar penal, de luare de mită, în formă continuată, în valoare de 2,39 milioane de lei. În ultimul dosar este inculpat şi arestat la domiciliu verişorul primarului, Liviu Cenuşă (patronul Ziarului de Bacău), dar şi Liviu Goian (fost sportiv şi patron al televiziunii 1 TV Bacău). În aceeaşi ecuaţie de corupţie sunt implicaţi şi omul de afaceri Costel Căşuneanu, pentru dare de mită dar şi Constantin Apostol, cumătru cu Stavarache şi director al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est. Ultimii doi inculpaţi mai au condamnări, cu suspendare, pentru alte infracţiuni de corupţie. Constantin Apostol, directorul ADR NE, mai este condamnat la închisoare, cu suspendare (decizia nu este defintivă), pentru nereguli la o finanţare europeană. Deşi numele lui a apărut în mai multe scandaluri de corupţie, el este menţinut pe funcţie din 1999, fără întrerupere.
Atât Romeo Stavarache cât şi Constantin Apostol provin din aceeaşi grupare de politicieni de la Bacău, crescută şi condusă două decenii de preşedintele social democrat Viorel Hrebenciuc. Constantin Apostol a candidat în 1996, din partea PDSR, la funcţia de primar al Bacăului, cu susţinerea lui Viorel Hrebenciuc, când l-a avut şef de campanie pe Romeo Stavarache. Un an mai târziu, cei doi se încuscresc, iar în din 1999, când Apostol este numit în fruntea nou înfiinţatei instituţii ADR NE, prietenia celor doi se sudează pe bani europeni. Romeo Stavarache primeşte finanţări europene pentru o spălătorie chimică, pentru o mică fabrică de confecţii, iar în 2004 este sprijinit să facă schimbarea la Bacău, când îl învinge la alegerile locale pe Dumitru Sechelariu, care devenise incomod pentru unii lideri politici naţionali.
Deputatul Viorel Hrebenciuc, preşedintele de „onoare“ al PSD Bacău, inculpat în trei dosare şi arestat pentru implicarea în mafia retrocedărilor de pădure
Liderul grupului parlamentar PSD, „sforarul politicii româneşti“, Viorel Hrebenciuc a ajuns să fie inculpat în trei dosare penale, care au ieşit la iveală în lunile septembrie şi ocombrie. În primul dosar este acuzat de exercitarea influenţei faţă de unii membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru acordarea licenţei de emisie pentru postul de televiziune Giga Tv, controlat de primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan (aflat acum în arest, împreună cu Dorin Cocoş, în dosarul Microsoft).
Viorel Hrebenciuc este şi capul de afiş în dosarul retrocedărilor ilegale de pădure de pe Valea Muntelui, unde prejudiciul estimat, în defavoarea statului român, este de 303 milioane de euro. Hrebenciuc a intervenit pentru ca Paltin Sturza să intre în posesia celor 43 de mii de hectare de pădure în zona Văii Muntelui, din care ar fi beneficiat şi fiul său, Andrei Hrebenciuc, de 12 mii de hectare. După ancheta procurorilor DNA, Viorel Hrebenciuc şi-a dat demisia din Camera Deputaţilor şi în scurt timp a fost încarcerat.
Liderul social democrat băcăuan este inculpat în al treilea dosar după ce a făcut demersuri pentru a obţine informaţii, ilegal, despre stadiul unor dosare penale, aflate în investigare. În acest dosar el este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.
Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău „călcat“ de mascaţii procurorilor DNA
Actualul preşedinte PSD Bacău, Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, a fost percheziţionat pe 17 iulie de mascaţi şi procurorii DNA, atât acasă, cât şi la serviciu. Procurorii investighează în cazul lui Benea, potrivit mandatului de percheziţie, mai multe infracţiuni legate de construirea clădirii Bueno Vista, de contractul de 1,673 milioane de lei, cu Intergraph Computer Services, din 2011, din care mita era de 10 %, dar şi asistenţa tehnică la Pârtia de Schi, contractată cu Interdevelopment SRL. Deocamdată, în aceste speţe a început urmărirea penală „in rem“, fără să-i fie aduse, în mod public, acuzaţii preşedintelui Consiliului Judeţean din Bacău.
Investiţiile majore ale Bacăului, blocate în 2014
Proiectele noi ale Bacăului şi modernizarea unor obiective importante, strategice pentru viaţa locuitorilor din regiune, au bătut pasul pe loc în 2014. Investiţiile la Spitalul Municipal din Bacău, realizate de Primăria Bacău, s-au oprit dupa intrarea în insolvenţă a firmei ICCO din Braşov. Municipalitatea băcăuană nu a mai găsit soluţii pentru finalizarea spitalului şi nici fondurile necesare. Spitalul Municipal Bacău trebuia terminat din 2012. Între timp, o bună parte din aparatura medicală introdusă între zidurile noului spital a ieşit din garanţie şi service-ul de mentenanţă.
Licitaţia pentru Şoseaua de Centura a Bacăului este blocată de un an şi jumătate de contestaţii, de vicii de procedură în atribuirea contractului de aproape 100 de milioane de euro. Firma turcească Eko Insaat Ve Tic AS, desemnată initial câştigătoare pentru o ofertă de 393 de milioane de lei, nu a putut semna contractul nici acum. Dacă centura ocolitoare nu va fi finalizată în 2015 autorităţile române riscă să piardă finanţarea europeană alocată acestui proiect.
Modernizarea Aeroportului Bacău, a Insulei de Agrement, realizarea Sălii Polivalente dar şi finalizarea grupului 2 de cogenerare de la CET şi modernizarea punctelor termice din municipiul Bacău sunt alte investiţii blocate la nivel de procedură de licitaţie, din lipsa banilor şi din cauza unui management defectuos. În spatele fiecărei investiţii există o poveste de corupţie, faţă de care politicienii Bacăului nu sunt străini. În timp ce licitaţiile pentru Aeroportul Bacău şi Insula de Agrement au fost contestate de mai multe ori, investiţiile pentru finalizarea Sălii Polivalente din cartierul CFR din Bacău au fost lăsate în seama Companiei Naţionale de Investiţii, care încă nu a mişcat nimic. Investiţiile de zeci de milioane de euro, din fonduri europene, în curs de realizare la CET, societatea de termoficare a Bacăului intrată în faliment, prezintă întârzieri de mai bine de un an. Până la această oră, trebuiau finalizate investiţiile la grupul doi de cogenerare, la reţelele secundare şi punctele termice din oraş.
Anul 2014 a fost un an în care autorităţile băcăuane şi-au pierdut busola, după ani în care scandalurile de corupţie s-au ţinut lanţ. Pentru majoritatea investiţiilor, realizate cu fonduri europene, anul 2015 este termenul limită, dincolo de care se pierd finanţările.
Se încarcă comentariile...
