Povestea arădencei care locuieşte în Canada şi doreşte să contribuie la dezvoltarea activităţii biofarmaceutice din ţara noastră
0
O arădeancă care este stabilită în Canada doreşte să contribuie la dezvoltarea activităţii biofarmaceutice din ţara noastră.
Este vorba despre Valentina Maria Buda care împreună cu un coleg a înfiinţat societatea CRO (Clinical Research Organization). Compania este specializată în testarea de produse cosmetice şi medicamente pentru afecţiuni dermatologice.
În anul 2003, arădeanca Valentina Maria Buda (45 de ani) a părăsit România, dar s-a întors în 2006 să susţină teza de doctorat la ASE.
„Pănă în acel moment toate examenele, referatele erau trecute. Lipsea doar redactarea tezei şi susţinerea. De aceea, în CV pare putin ciudat decalajul acesta de 3 ani. Sunt chimist de formaţie, dar încă din universitate preocuparile mele erau orientate spre cosmetologie, spre chimie organică sintetică, formulari de cosmetice. După terminarea facultăţii am lucrat ca şi cadru universitar şi, în acelaşi timp, cercetator ştiinţific. Cercetarile mele erau cu precadere multidisciplinare şi acesta este cuvantul cheie care m-a ajutat în viaţă să parcurg etape extrem de interesante”, spune arădeanca.
Aceasta ne descrie modul cum a ajuns să propună un concept de parfum pe baza de mosc.
„Pornind de la o moleculă de mosc sintetic descoperită în laborator, am mers mai departe cu studiile, cercetarile, imaginaţia...şi am propus un concept de parfum pe baza de mosc ( în cadrul tezei de doctorat ) făcând toate analizele de ordin economic, farmacologic, toxicologic, legislativ etc. de evaluare acestui ipotetic produs propus spre comercializare. Aşa se explica de ce tema tezei este multidisciplinară; un soi de chimie cosmetică aplicată în Economie. Teza a fost extrem de interesantă. Un roman, am putea spune, pentru ca i-am dat nota de poveste”, mărturiseşte Valentina Maria.
Între timp, arădeanca obţinuse în Canada o diplomă postuniversitară (alţi 3 ani de studiu) - un certificat în analize chimice. Voia să se pună la punct cu tehnicile şi metodele de laborator utilizate în Canada. În paralel, a mai obţinut şi un certificat în engleză, tot la Universitate.
„Imediat după aceste studii, am dat în aceeaşi săptămână trei interviuri de angajare (ca analist chimist într-o companie farmaceutică, analist control calitate la o companie de fabricare de făină şi analist chimist intr-o mare companie de analize de mediu). Le reuşisem pe toate, dar am ales compania de mediu, pentru că era cea mai prestigioasă dintre cele trei menţionate. Timp de aproape 8 ani am lucrat în această companie, urcand pe scara ierarhică şi schimbând departamente, astfel că ştiu cam tot ce se poate şti într-un laborator, în industrie. Totuşi ce făceam acolo nu mă mulţumea în întregime; pot spune, mă simţeam frustrată pentru faptul că mă îndepărtasem oarecum de cercetarile mele, de munca ştiinţifică, de tema tezei de doctorat, de latura creativă, mai precis, mă îndepărtasem de posibilitatea de a aduce contribuţii ştiinţei”, afirmă arădeanca.
Valentina are 45 de ani FOTO Facebook
Maria mai precizează că fiind constransă de nişte împrejurari favorabile unei schimbari pe plan profesional, a hotărât să facă o specializare, de data asta, ceva care să aibe şi mai mare legătură cu munca ei de odinioară. Aşadar s-a orientat spre un training dificil dar care a meritat, spune ea, în a deveni specialist (coordonator de proiect) în cercetari clinice.
„Aceasta specializare se poate face doar de către un medic, farmacist, biochimist, sau chimist. Este o specializare interesanta, specifică mai mult continentului american ( datorită faptului că încercările, testările de medicamente sunt guvernate în cea mai mare parte de către FDA ). Europa şi restul se racordeaza la FDA, evident având instituţiile proprii de reglementare în acest sens. Ce face un astfel de specialist ? Pune în legatură absolut toţi «actorii» participanţi în procesul lung, de la descoperirea unui medicament până la punerea lui pe piaţă. De la molecula descoperită în laborator şi până la medicamentul comercializat, respectiv până la aprobarea comercializarii, se trece prin etape multe...procesul durează până la 10 ani şi e divizat pe etape. În toate aceste etape proiectele trebuiesc conduse într-un cadrul legislativ strict, procesul trebuie monitorizat conform unui Protocol, datele trebuiesc colectate, analizate, medicii, asistentele medicale, pacienţii, compania farmaceutică ce a dat medicamentul spre studiu etc. Toţi aceştia trebuie puşi în legatură. Eh, coordonatorul de cercetare clinică are acest rol. După ce am obţinut diploma, puteam şi chiar aveam intenţia de a aplica şi a-mi căuta job ca şi coordonator proiect. În aşteptare, m-am înrolat într-un internship pentru o companie Americană ...lucram de acasă pentru proiectele lor, şi în acelaşi timp căştigam experienţă. Lucram zilnic, ca şi un angajat”, mărturiseşte Valentina Maria.
Arădeanca ţine să precizeze că tot în contextual unor conjuncturi favorabile, a început să-i încolţească ideea înfiiţării unei companii ( CRO - organizatie de Recherche Clinique ...Clinical Research Organization) în asociaţie cu un prieten al ei farmacist (marocan dar cu care vorbeşte în româneşte pentruă că el cunoaşte acestă limbă deoarece a terminat la Bucureşti), la rândul lui specialist în cercetari clinice.
Arădeanca alături de colegul ei FOTO Facebok
„Asadar ne-am pus pe treabă şi în loc să căutăm job, am conceput un mare proiect, plan de afaceri, studii de fezabilitate...şi am încercat să aplicăm pentru un program guvernamental de finanţare. Am trecut multe probe de foc, interviuri, documente date, diplome şi aşa mai departe...şi am fost acceptaţi, deci sprijiniţi. Timp de doi ani avem suport guvernamental pentru proiectul nostru de lansare şi dezvoltare a companiei. Avem chiar un salariu din partea lor, fapt care ne ajută să nu ne stresam până începem să facem profit. Ne-au obligat să facem un fel de MBA ...o formaţie foarte condensată în care am învăţat «să devenim manageri» şi am învăţat limbajul de contabilitate, fiscalitate, taxe, plan financiar, previziuni fiscale, tot ce trebuie să ştim ca şi antreprenori”, adaugă Valentina Maria Buda.
Specializaţi pe încercări de medicamente pentru afecţiuni dermatologice şi pentru testari produse cosmetice cei doi au periodic prezentări în faţa unei comisii guvernamentale, pentru a arăta exact cum au înaintat şi ce fac. De fiecare dată ei ies foarte bine, sunt extrem de laudaţi pentru ceea ce fac şi modul în care avansăm. Au semnat pereneriate, convenţii, colaborari pe plan local şi în Europa. „Suntem într-o permanentă largire a reţelei, având în vedere că activităţile sunt globale, internaţionale. Noi suntem specializaţi pe încercări de medicamente pentru afecţiuni dermatologice şi pentru testari produse cosmetice. În viitorul foarte apropiat (2 -3 luni) deschid şi un laborator de testari”, mai spune Valentina Maria.
Ce fac cei doi exact prin companie
Valentina Chiran Buda spune că: „luăm de exemplu, un contract de la o companie farmaceutică, pentru un medicament propus spre studiu (care a trecut testul de inocuitate pe animale sau în vitro )..., căutăm un medic investigator ( dermatolog), căutăm voluntari pentru testare (dacă acel medic nu are baza lui de date de posibili doritori de a încerca medicamentul ) ...şi ne ocupăm, prin intermediul specialiştilor noştri, să coordonăm tot proiectul studiului. Verificăm dacă parametrii studiului sunt respectaţi. Colectam datele, le analizăm, pregătim toate documentele pentru aprobare şi le trimitem la instutuţiile reglementare”.
Ei ajută laboratoarele, prin intermediul medicilor şi voluntarilor, să aducă medicamentele noi, pe piaţă, în condiţii de siguranţă.
„Când vom avea şi laboratorul, va fi şi mai interesant, pentru că părţi din proiect care acum suntem nevoiţi să le subcontractam, le vom face noi înşine prin laborator. Conceptul nostru interesant este colaborarea internaţională”.
Intenţia Valentinei este de a colabora cu România şi de a contribui la dezvoltarea activităţii biofarmaceutice, făcând în acelaşi timp şi import-export de concepte. „Ceea ce se face acolo şi nu se face aici şi invers, ceea ce se face aici şi nu se cunoaşte acolo. Pot fi un pion important în acest sens”, încheie arădeanca.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
