Mobila făcută la Arad pentru ziua lui Nicolae Ceauşescu nu a mai ajuns niciodată la fostul dictator

Mobila făcută pentru ziua lui Nicolae Ceauşescu FOTO arhivă

Nicolae Ceauşescu ar fi împlinit astăzi 97 de ani. Dacă în Bucureşti ziua de 26 ianuarie era o adevărată sărbătoare, la Arad nu se întâmpla mare lucru. Sunt persoane care nu iţi amintesc să se petreacă ceva deosebit, doar se amintea de ziua „conducătorului iubit”.

Totuşi, în memoria arădenilor a rămas faptul că o garnitură de mobilier de birou din lemn de paltin, care trebuiasă fie un cadou monumental pentru a 72-a aniversare a liderului comunist Nicolae Ceauşescu a fost produsă la Arad.

Mobilierul, compus dintr-o bibliotecă, o masă de birou şi un scaun, a fost fabricat la cea mai mare fabrică de mobilă din Arad, CPL Arad, care după Revoluţie s-a transformat în IMAR SA şi cântăreşte aproximativ trei tone.

La realizarea mabilierului au lucrat zeci de persoane, printre care trei arhitecţi, patru proiectanţi şi 18 sculptori.

Comanda a venit de la administraţia Casei Poporului în mai 1989, cu termen de finalizare luna octombrie a aceluiaşi an.

Purtând denumirea „Cabinetul N.C.“, garnitura comandată urma să fie montată în cabinetul de lucru al lui Ceauşescu.

Materialul folosit la fabricarea mobilierului este lemnul masiv, din esenţe de paltin, mahon, nuc, cireş, trandafir, iar muncitorii de la Arad au avut nevoie de opt luni pentru a aduce totul la forma finală.
Fostul preşedinte n-a apucat să vadă niciodată mobilierul produs la Arad, deoarece garnitura a fost terminată abia în anul 1990, la câteva luni după ce Nicolae şi Elena Ceausescu au fost executaţi la Târgovişte.

Monumentala garnitură de birou, fabricată înainte de Revoluţia din 89 la CPL Arad, pentru Nicolae Ceauşescu, a fost adjudecată, în vara anului trecut, pentru suma de 55.000 euro, de 5 ori şi jumătate mai mult decât preţul de pornire, la o licitaţie organizată în Capitală. Licitaţia a pornit de la preţul de 10.000 euro şi s-a vândut cu 55.000 de euro, unei persoane din România.

Ziariştii vremii spun şi ei că nu se întâmpla mare lucru la Arad. La Flacăra Roşie veneau tot felul de poetaşi cu poezii. În rest, se trimiteau telegrame de felicitare din toate unităţile industriale şi agricole. Mai venea un material de la Agerpres, cu telegrama Comitetului Politic Executiv al CC al PCR.

Vizită la Pecica

Dacă de de ziua lui, şeful statului nu era la Arad, unii oameni îşi aduc aminte că a vizitat judeţul în primăvara anului 1979. Vizita a fost prilejuită de aniversarea a 2000 de ani de la atestarea documentară a cetăţii Ziridava şi de 950 de ani de la prima atestare documentară a Aradului. Pecica a fost inclusă în calendarul vizitei fiind una dintre comunele cu cea mai performantă agricultură nu numai în judeţul Arad, ci în toată România. Chiar dacă la vremea respectivă se obişnuia raportarea exagerată a producţiilor, agricultorii pecicani reuşeau într-adevăr producţii record care uimeau până şi „conducerea de partid şi de stat” – cum spunea limbajul de lemn al vremurilor respective.

„Vizita lui Nicolae Ceauşescu la Pecica a fost un eveniment pregătit intens nu doar de liderii politici comunişti din comunitatea locală, ci şi de cei de la judeţ şi chiar de cei mai importanţi oameni ai statului. Înaintea lui Nicolae Ceauşescu, la Pecica s-a deplasat viceprim-ministrul Angelo Miculescu, responsabil de sectorul agricol, care a pus la cale ultimele detalii ale vizitei de lucru prezidenţiale; totul trebuia să fie aranjat, străzile măturate, grajdurile aerisite şi perfect curate, vitele ţesălate”, spune jurnalistul arădean Andrei Ando.

În cotidianul local Flacăra Roşie a fost relatată pe larg deplasarea lui Nicolae şi Elena Ceauşescu la Pecica.
„Artera care duce din centrul Aradului spre comuna Pecica - primul obiectiv înscris în programul vizitei de miercuri - s-a transformat într-un adevărat culoar viu, zeci de mii de arădeni, femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici, au ieşit cu dragoste în întâmpi­na­re pentru a-l saluta din adâncul inimii lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al ţării şi a-i mulţumi pentru tot ceea ce a făcut şi face pentru prestigiul patriei noastre, pentru fericirea tuturor locuitorilor ei. Vizita de lucru la Pecica a prilejuit o amplă şi fructuoasă analiză a felului în care se aplică măsurile de îmbunătăţire a conducerii şi planificării unitare a agriculturii, a modului în care îşi desfăşoară activitatea Consiliul unic agroindustrial din localita­te, şi alte unităţi moderne din mănoasa câmpie a Aradului…Un dialog viu, fructuos, are loc în faţa planşelor şi graficelor care înfăţişează re­zul­tatele activităţii de producţie şi econo­mi­ce a IAS-Pecica, unitate care a chemat la întrecere, pe acest an, toate întreprinderile agricole de stat din ţară. Directorul unită­ţii, Ion Ţîrlea, informează despre măsurile aplicate în scopul realizării, în acest an, la hectar a 10.000 kg porumb, 7.000 kg grâu, 40.000 kg cartofi, producţii sporite la toate celelalte culturi, precum şi în zootehnie. Pe unul din panouri sunt înfăţişate rezulta­tele experimentării diferiţilor hibrizi de po­rumb creaţi de cercetătorii români, precum şi în Republica Populară Ungară şi în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, în cadrul schimburilor şi acţiunilor de coope­rare în domeniul agriculturii. Este sublinia­tă necesitatea creării de hibrizi cu un po­ten­ţial productiv superior, mai timpurii, cu un conţinut mai bogat de substanţe nutritive…”

Nicolae Ceauşescu s-a născut în localitatea Scorniceşti (judeţul Olt) la 26 ianuarie 1918. În 1932, Ceauşescu a intrat în Partidul Comunist. În perioada 1933-1934, a fost arestat de mai multe ori pentru agitaţie comunistă. S-a căsătorit cu Elena Petrescu, după venirea comuniştilor la putere. Deşi avea doar patru clase şi era de meserie cizmar, în perioada regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ceauşescu a deţinut mai multe portofolii ca ministru, iar la moartea acestuia, în 1965, a ajuns secretar general al PCR şi şef al statului român.

Vă mai recomandăm: Mărturia soldatului care l-a împuşcat pe Ceauşescu, în „The Guardian“: „Bunicul meu mi-a spus: «Iau asupra mea toate păcatele tale»“

INFOGRAFIE Sondaj: Peste jumătate din români încă mai suspină după comunism