Doi alpinişti români au încercat să atingă vârful Cerro Torre din Patagonia. Condiţiile meteo nu i-au lăsat!

Alpiniştii arădeni Aurel Ştefan Sălăşan (Asociaţia Explorer Filiala Arad) şi Sebastian Martian Sbîrcea (Asociaţia Speologică Speowest Arad), ambii voluntari în cadrul Formaţiei Salvamont din cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Arad au fost, timp de o lună, intr-o nouă expediţie în America de Sus, regiunea Patagonia – Argentina.

În urma experienţei acumulte atât în Europa (Munţii Caucaz, Alpi, Grampian, Alpii Italieni şi Alpii Bernezi), cât şi pe alte continente (Munţii Thian Shan, Himalaya, Anzi), echipa de alpinişti arădeni a pornit într-o nouă aventură având ca scop principal ascensiunea pe ruta Ragni de pe Vârful Cerro Torre (alt. 3128 m) din Patagonia, cel mai dificil vârf din regiune. Cerro Torre este un vârf impresionant, nu atât prin altitudine, ci prin gradul de înclinaţie pe orice rută abordată, dificil datorită pasajelor variate de gheaţă şi pereţi verticali pe o distanţă totală de până la 1500 m diferenţă de nivel.

Aurel Şălăşan a mai fost în Patagonia în ianuarie 2015, într-o expediţie împreună cu un bun prieten şi coleg, alpinistul arădean Alin Petru Stana, cu care a reuşit ascensiunea pe Vârful Fitz Roy şi apoi pe Aguja Saint-Exupery, însă traseul nu a fost finalizat.

Cerro Torre este situat în Munţii Anzi, regiunea Patagonia din Argentina, la o latitudine sudică de peste 50 de grade, ceea ce confirmă asprimea şi instabilitatea vremii, dar şi marile influenţe ale curenţilor reci dinspre Antartica. Chiar dacă perioada alocată de aproape o lună, asigura teoretic suficient timp pentru o fereastră de vreme bună necesară pentru atingerea vârfului, vremea extrem de schimbătoare din zonă, cu vânturi puternice ce pot depăşi uşor 100 km/oră şi prognoza meteo nefavorabilă i-a determinat atât pe alpiniştii români, cât şi pe ceilalţi alpinişti, sosiţi din toate colţurile lumii să aştepte la poalele acestuia săptâmâni la rând îmbunătăţirea vremii.
Având în vedere că vârful Cerro Torre nu a putut fi abordat de nici o echipă de alpinişti în acest sezon,  cei doi arădeni au încercat ascensiunea pe alte vârfuri din apropiere.

FOTO arhivă personală

Ascensiune pe Guillaumet

În data de 19 ianuarie toate site-urile meteo de specialitate arătau că urmează două zile bune, mai exact în 20 ianuarie puţine precipitaţii, iar în 21 ianuarie soare cu nori şi vânt slab. Echipa de arădeni a plecat din El Chalten (alt. 400 m) vineri dimineaţă pe o ploaie torenţială şi rafalele de vânt neiertatoare, ajungând după 6-7 ore de mers până la 1600 m altitudine, lângă un gheţar, unde au campat sub un paravan construit din bolovani.

În jurul orei 04:00 alpiniştii au început ascensiunea pe un gheţar după cca. 1 oră de mers au început escaladarea unui perete vertical, ajungând după încă 2 ore în Şaua Guillaumet. De acolo au mai urcat încă 1 oră pe zăpadă proaspătă de circa 30 cm ca să ajungă la culoarul de gheaţă ''Coqueugniot-Guillot'', pe care l-au căţărat în 3-4 ore, pe porţiuni în majoritate cu gheaţă de 70 grade înclinare, iar în final pe o suprafaţă mixtă cu gheaţă şi rocă. Ajunşi în creastă la 100 m sub vârf, au continuat încă cca. 10 min., dar înaintarea le-a fost împiedicată de un vânt puternic de până la 150 km/h! În aceste condiţii alpinişti au fost nevoiţi să se retragă de urgenţă.

Ascensiunea pe Aguja De l'S (ruta Austriaca)

În data de 22 ianuarie pe internet se anunţa o pauză de la ploaie, ninsoare şi vânt din  23 ianuarie la amiaza până în 24 ianuarie seara. Cu toate că nu erau complet refăcuţi, arădeni au reuşit să se mobilizeze pornind a doua zi la ora 14:00 către campingul Poincenot (alt. 700 m), aflat la o distanţă de cca. 8km de unde au continuat traseul încă cca. 5 km spre lacul glaciar Laguna Sucia. Având în vedere că locul de campare de la cota 1600 m era deja ocupat de alte două echipe de alpinişti, au fost nevoiţi să urce până la baza gheţarului. A doua zi dimineaţă, din cauza oboselii şi a frigului, nu au mai auzit ceasul deşteptător, dar au fost treziti de celelalte echipele de alpinişti, care urcau spre vârf. La ora 05:00 au părăsit locul de bivuac şi au înaintat pe urmele deja bătute în zăpada proaspătă de 30-40 cm. După 2 ore de mers printre crevasele de pe gheţar au ajuns la baza peretelui de unde ascensiunea a fost una extrem de dificilă, atât din cauza suprafeţei de gheaţă şi zăpadă, cât şi a celorlalte echipe întâlnite pe traseu, care provocau căderi de gheaţă din perete. În jurul orei 13:00, după cca. 7km parcurşi, au ajuns într-o zonă orizontală, unde ne-am lăsat o parte din echipament şi au continuat escalada pe o rocă friabilă cu fisuri în plăci. La ora 15:00 au ajuns pe Vârful Aguja De l'S (alt. 2330 m), de unde au putut admira partea estică a Vârfului Cerro Torre.

Prin urmare, anul acesta din cauza condiţiilor meteo din acest sezon Vârful Cerro Torre a râmas neatins, urmând ca în continuare ascensiunea pe el să rămână cu un obiectiv pentru alpiniştii arădeni.
 

Cei doi mulţumesc prietenilor, susţinători şi sponsorilor: Asociaţia Speologică Speowest Arad, Asociaţia Explorer filiala Arad, Asociaţia Exploratorilor Puscaţii, Asociaţia Speologică "Coada Vacii", Schonberger, Euroconsult, Filip Spedition, Brenntag, Explorer Voyage, Eco Cleaning Service, Medinet Hygiene Consulting, SDS, Wood Line Business, Emol Travel, Vertical Sport Sibiu, ProMountain, Capture, Marea Hamaceal, Althuss, Valentin Radu, Mihai Besesek şi Dan Ianchis.

Vă mai recomnadăm: Doi români au escaladat un vârf din Himalaya pe un traseu „virgin“ pentru alpinismul autohton. Povestea reuşitei fără precedent

Doi români, primii oameni care au cucerit un vârf sălbatic din Himalaya