Prima femeie din Europa doctor în Drept a fost o româncă. Cum a ajuns Sarmiza Bilcescu avocat şi de ce n-a putut practica această meserie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
sarmiza

O româncă a fost prima femeie din Europa care a obţinut titlul de doctor în Drept. Sarmiza Bilcescu a rămas în istorie ca deschizătoarea de drumuri pentru femei în domeniul avocaturii. La 17 ani, românca se înscria la Drept, la Sorbona, creând rumoare în epoca în care acest domeniu era destinat exclusiv bărbaţilor.

Prima româncă avocat şi prima femeie din lume care a obţinut un doctorat în Drept s-a născut la Bucureşti, pe 25 aprilie 1867. Se spune că tatăl ei, Dumitru Bilcescu, un apropiat al familiei Brătianu, şi-a dorit un băiat. ”Miza”, aşa cum a alintat-o familia, s-a dovedit a fi o fetiţă băieţoasă, de unde i s-a tras şi porecla de ”Voinica”.

A studiat acasă până la vârsta de şapte ani cu dascălul Păun, iar mai apoi la vârsta adolescenţei a frecventat cursurile Colegiului „Sf Sava“ din Capitală. A promovat Bacalaureatul la vârsta de 17 ani.  A plecat la Paris să studeze Litere, însoţită de mama ei, Maria Bilcescu. Din cauza epidemiei de holeră a revenit în scurt timp acasă, iar momentul a fost unul decisiv pentru viitorul ei. În ţară a luat decizia de a se întoarce la Paris pentru a studia Dreptul la presigioasa Universitate Sorbona.

Înscrierea la Drept a româncei care avea doar 17 ani a stârnit rumoare. Drumul până la licenţă nu a fost unul uşor, din cauza prejudecăţilor vremii.

„Fără femei!... Ştiinţa se face între bărbaţi!“

Sarmiza nu a fost bine primită în rândul colectivului de studenţi, care erau toţi bărbaţi. „Primirea din partea profesorilor a fost glacială, iar primirea din partea studenţilor a fost făcută cu foarte mult respect”, povestea Sarmiza despre momentul intrării în rândurile studenţilor de la Drept.
Se spune că, la unul dintre primele cursuri, românca a fost „poftită” de un profesor să iasă afară din sala de curs. „Fără femei!... Ştiinţa se face între bărbaţi!“, ar fi zis Paul Sonday, profesor la Sorbona, la apariţia Sarmizei Bilcescu în amfiteatrul plin de studenţi bărbaţi. Sarmiza a fost decisă însă să-şi urmeze drumul şi a susţinut în faţa profesorilor de la Sorbona că dreptul la educaţie al unei femei nu poate fi îngrădit.

La câteva luni de la admitere, portarul i-a interzis intrarea în facultate. „Într-o ţară în care chiar şi pe uşile închisorilor stă scris: «Libertate, Egalitate, Fraternitate», nu puteţi împiedica o femeie să se instruiască, doar pentru că este femeie!“, le-ar fi spus românca francezilor de la Sorbona.

Deşi a fost respinsă iniţial de profesori, Sarmiza şi-a trecut toate examenele cu bine. „Neobosită, demnă de toată lauda şi cu un comportament ireproşabil“, au descris-o, la finalul studiilor, profesorii care o respinseseră. Pe 12 iunie 1890,  Sarmiza Bilcescu avea doar 23 de ani când şi-a susţinut licenţa în Drept, intrând în istorie pentru totdeauna. Teza s-a numit „Despre condiţiunea legală a mamei în dreptul român şi francez“ şi a fost un document care a promovat ideea egalităţii femeii cu bărbatul în căsnicie şi în privinţa drepturilor asupra copilului. După ce românca a obţinut titlul de doctor în Drept, numele ei a ajuns în presa internaţională.„Sarmiza Bilcescu – o tânără româncă – doctor al Universităţii pariziene“, au titrat ziarele pariziene şi informaţia a fost preluată şi de presa din ţara natală.



Lupta pentru practicarea meseriei de avocat

După susţinerea tezei de doctorat, românca a revenit în ţară. A făcut o cerere către Baroul Ilfov prin care solicita dreptul de a fi înscrisă ca avocat. România şi Baroul de Avocaţi din ţară era primul din Europa la care ajungea o astfel de cerere, depusă de o femeie. Consiliul avocaţilor, condus la vremea respectivă de Take Ionescu, a deliberat cu greu asupra cererii. Cum niciodată până la acea vreme nu se luase în calcul pătrunderea unei femei în domeniul avocaturii, factorilor decizionali nu le-a fost uşor să dărâme un mit. Concluzia finală a fost însă: „Nu este cu putinţă de a împiedica petiţionara de a fi înscrisă ca avocat“, iar Sarmiza a devenit prima femeie avocat din Europa. Decizia Consiliului avocaţilor din România de a permite intrarea unei femei în rândurile avocaţilor a fost salutată de toată Europa.

Ocolită de clienţi pentru că era femeie

Deşi avea acelaşi drept să îşi practice profesoria, precum avocaţii bărbaţii, Sarmiza Bilcescu nu a ajuns niciodată să predea la bară.

Ocolită de clienţi, din cauza faptului că era femeie,  Sarmiza a înţeles că nu va putea profesa. Nu a ajuns niciodată la bară, dar a dat consultaţii celor care aveau nevoie de sfaturile unui avocat S-a dedicat vieţii de familie, actelor de caritate şi acţiunilor de militare pentru drepturile femeilor. În 1897, s-a căsătorit cu inginerul Constantin Alimănişteanu.  Sarmiza Bilcescu a fost una dintre cele mai cunoscute figuri feminine ale secolului trecut, deşi nu a reuşit să practice meseria de avocat. Despre Sarmiza Bilcescu, „Foaia Populară“ apărută la data de 31 mai 1898 nota:
 

image
 „Singura femee doctor în drept în ţara românească. Cine n-o cunoaşte? Fiica d-lui Bilcescu, marele proprietar din Capitală, şi-a terminat studiile universitare la Paris, unde a luat doctoratul magna cum laude. Reîntoarsă în ţară, a fost obiectul admiraţiunei şi curiozităţei generale. Spirit neobosit, a căutat să-şi desfăşoare activitatea, dar a fost împiedicată: nu i s-a acordat dreptul de a pleda. Dacă energia i-a fost astfel împiedicată într-o direcţie, în schimb, comorile sufleteşti s-au desfăşurat în toată splendoarea lor: a face bine, nimeni nu e în stare a te opri. Cine nu a văzut-o în comitetul de patronare a atâtor baluri cu scopuri de binefacere? Cine nu a zărit-o ore întregi la societatea «Furnica», unde, ca o adevarată furnică, adună din toate părţile spre a ajuta atâtea fete sărace, care şi azi o bine-cuvântează? Şi în această neîncetată activitate: a împărţi în dreapta şi stânga milă, a trecut câţiva ani după reîntoarcerea sa în ţara. Şi, într-o zi, Bucureştenii aflară cu entusiasm ca d-şoara Sarmisa Bilcescu va deveni Doamna Alimanişteanu, soţia celui mai distins inginer de mine, destinat a ocupa înalte demnităţi în ţară. Azi. D-na Alimanişteanu nu va mai bate, de sigur, la porţile Înaltei Curţi de Casaţie, solicitând dreptul de a pleda: azi bate la porţile vieţei, invocând dreptul pe care natura nu-l refuza nici unei fiinţe, femee sau bărbat, dreptul cel sfânt, cel înalt: acel al membrului folositor societăţei”.  
sarmiza 2

În testament a lăsat 25 de milioane de lei pentru construirea clădirii Palatului Industriei Casnice.

Sarmiza Bilcescu a militat pentru dreptul la educaţie al femeii şi pentru egalitate între femei şi bărbaţi, fiind una dintre primele feministe din istoria ţării. A înfiinţat Societatea Domnişoarelor Române. Tot ea a creat, în 1913, Consiliul Superior al Industriei casnice. A creat centre pentru lucrul costumelor naţionale, ateliere de cusătorie în mediul rural. A deţinut funcţia de Preşedintă a Federaţiei Femeilor Universitare. A cochetat şi cu cariera politică, candidând în anii ’30 pe listele Partidului Naţional Liberal.

În 1935, a ieşit din viaţa publică şi s-a retras la Româneşti-Muscel. Prin testament a lăsat 25 de milioane de lei, pentru construirea clădirii Palatului Industriei Casnice. A murit pe 26 august 1935, fiind îngropată, la cererea ei, în costum naţional românesc.

Alexandria



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite