Maria Filotti, secretele unei actriţe care a petrecut o viaţă întreagă în lumina reflectoarelor

Maria Filotti, una dintre cele mai mari actriţe pe care le-a avut România, a jucat în 167 de piese, dintre care în 45 a deţinut roluri principale în 51 de ani de carieră. Talentul celebrei actriţe i-a fost descoperit de un profesor, atunci când a susţinut examenul de bacalaureat.

Maria Filotti a jucat, de-a lungul carierei, cele mai variate roluri de la personaje clasice, până la ingenue, femei fatale, regine, şi, aşa cum îi plăcea să spună  "din când în când ... câte un om adevărat". Maria Filotti s-a născut în comuna Batogu, de lângă Brăila. A văzut prima piesă de teatru pe vremea când era elevă în ciclul primar. După absolvirea şcolii primare a urmat ciclul liceal la Şcoala Secundară de Fete „Penetis şi Zurmali”, din oraşul natal. La examenul de bacalaureat, susţinut la Liceul I.C. Massim, preşedintele comisiei de examinare era profesorul universitar Ştefan Sihleanu, director al Teatrului Naţional Bucureşti.  Acesta a fost impresionat de calităţile artistice ale elevei Mariei Filotti şi se spune că i-ar fi sugerat să urmeze o carieră artistică.

După liceu, Maria Filotti a studiat Literele şi Filosofia la Universitate şi Arta Dramatică la Conservatorul din Bucureşti, la clasa celebrei Aristizza Romanescu. Cu prilejul spectacolului de absolvire a fost remarcată de Alexandru Davila, care i-a propus să joace la Teatrul Naţional din Bucureşti. A debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în seara de 29 septembrie 1907, la deschiderea stagiunii, cu rolul Vidrei din "Răzvan şi Vidra" de Hasdeu. Maria Filotti a preferat să-şi continue cariera de actriţă la Iaşi. După ce s-a remarcat în câteva spectacole de succes, în 1909, a primit o bursă şi a plecat la Viena  pentru un an.
 

Asistentă în război

Primul Război Mondial a găsit-o pe actriţă la Iaşi. Maria Filotti s-a implicat în ajutorarea răniţilor români de pe front şi a organizat la Iaşi un spital de campanie unde a îngrijit răniţii. În acelaşi timp a continuat să joace teatru. După război, în 1919, s-a angajat ca profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică.

A jucat în  45 de roluri principale, în 167 de piese alături de mari actori precum Constantin I. Nottara, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu, Ion Manolescu, Maria Ventura. Despre unul dintre cele mai bune roluri ale actriţei în ”Pariziana”, scriitorul Mihail Sebastian scria în 1929: „Şi-a construit rolul patetic, cu resurse de comediană mare, făcându-ne să uităm tot ce ar fi fost fals şi vechi. A creat o femeie. A schiţat un caracter. A descoperit un umor ascuns, a făcut să strălucească o replică ştearsă. Încă un mare succes al unei artiste mari”.

Activitatea cinematografică

Activitatea Mariei Filotti nu s-a rezumat doar la jocul pe scenă. În 1930 a fost aleasă preşedinta Sindicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici. A fost societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti. Cariera sa cuprinse şi apariţii cinematografice. Maria Filotti a apărut în patru filme de la începuturile cinematografiei româneşti: „Independenţa României“, „Pe valurile fericirii“, „Visul unei nopţi de iarnă“ şi „Citadela sfărâmată“.