Ion Pena, epigramistul omorât de un tanc sovietic şi interzis de comunişti

Ion Pena

Viaţa lui Ion Pena, scriitor şi epigramist cunoscut în perioada interbelică, a stat sub semnul tragediei. A murit la doar 33 de ani şi, din cauza convingerilor sale politice, comuniştii au vrut să-l şteargă din istoria literaturii române.

O fotografie veche agăţată pe peretele unei case bătrâneşti din Belitori, Teleorman. Un bărbat tânăr şi misterios, imortalizat purtând cravată, a stârnit curiozitatea unui copil de la ţară care nu mai văzuse până atunci un domn de la oraş. Bărbatul din fotografie era Ion Pena, scriitor şi epigramist născut în Teleorman, cunoscut în perioada interbelică în lumea literară a Bucureştiului. Copilul curios era nepotul acestuia, Marin Scarlat, care şi-a făcut un scop în viaţă din a scoate la lumină povestea epigramistului.

„Ion Pena a fost fratele tatălui mamei mele. În casa bunicului din partea mamei de la Belitori am văzut acea fotografie mare, frumoasă, înrămată, care mi-a atras atenţia. Am întrebat, curios, cine este. Mi s-a spus că este o rudă foarte îndepărtată. Mi-a atras atenţia cravata. La vremea aia nu văzusem pe nimeni în sat purtând cravată. Nu mi-au spus mulţi ani cine era, de fapt, bărbatul din fotografie. Era aşa, un mister, parcă le era frică...“, povesteşte Marin Scarlat (55 de ani). În casa din Belitori, numele lui Ion Pena nu s-a rostit mulţi ani decât în şoaptă. Mai des a auzit Marin Scarlat în copilărie cuvântul blestem pentru că „din şapte copii, cât au avut părinţii bunicului meu, cinci au murit tineri. Ion Pena a fost primul născut şi ultimul decedat“. 

Curiozitatea l-a urmărit pe nepotul bărbatului misterios din fotografie toată viaţa. Avea să afle mai târziu, după studenţie, că bărbatul, fratele bunicului său, a fost un scriitor cunoscut în perioada interbelică, dispărut în condiţii misterioase. 

Demersul de a scoate la lumină viaţa şi opera lui Ion Pena nu s-a dovedit a fi unul uşor.  La 55 de ani, după multe săpături şi cercetări, Marin Scarlat îşi aminteşte: „În anii '70, aveam să descopăr în ziarul «Teleormanul» un scurt articol despre Ion Pena, semnat însă sub pseudonim. În familia noastră exista o înţelegere tacită de evitare a acestui subiect. Nu mi-am pus problema atunci de ce le era frică , dar am încercat să aflu cine a fost Ion Pena“.

APRECIAT DE GEORGE CĂLINESCU

Răsfoind arhive şi scotocind prin biblioteci, Marin Scarlat a scos la iveală povestea scriitorului uitat: „Am mers la Biblioteca Academiei, la autorităţile din Domneşti, la Alba Iulia, pe urmele lui Ion Pena“. Plecat din Belitori după studiile gimnaziale, Ion Pena a absolvit Şcoala de Comerţ din Turnu Măgurele. A ales meseria de perceptor, deşi avea înclinaţie către literatură. „De la 22 de ani şi-a creat multe adversităţi publicând texte prin care se delimita de «exclusivismul rasei şi culturii germane»“, în revista «SO4H2» din Turnu Măgurele. Era antibolşevic convins“, povesteşte Marin Scarlat.

A publicat poezii, epigrame şi proză fiind foarte apreciat în marile publicaţii bucureştene. În 1939 i-a apărut primul volum de epigrame, „Furcile caudine“, printre care se regăsea şi o epigramă dedicată lui Păstorel Teodoreanu: „Lumea-i zice Păstorel / Eu propun, iubiţi convivi / Ca să fim obiectivi / Şi să-i zicem păhărel“.

La începutul anilor '40, poeziile lui Ion Pena apăreau în „Universul Literar“. În prezentarea făcută de redactorul Ştefan Baciu, tânărul scriitor era prezentat drept „Un poet plin, de un talent robust, original şi format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalţi“. Datorită recenziilor pozitive la scrierile sale, George Călinescu l-a inclus, mai târziu, în Istoria Literaturii Române de la origini până în prezent.

COMPARAT CU GEORGE ORWELL

Prin prisma meseriei de perceptor, viaţa l-a purtat pe Ion Pena prin diverse colţuri ale ţării. „A fost timp de patru ani perceptor în Caraş Severin. Aici a înfiinţat Căminul cultural «Lumina», cu sediul în incinta Primăriei, a donat cărţi şi s-a implicat în viaţa sătenilor“, povesteşte Marin Scarlat. Pe vremea când activa în judeţul Caraş-Severin, în perioada 1937-1938, Ion Pena a scris proza „Moneda fantazienilor“, o povestire utopică în care anticipează viitorul până în anul 2000. „Prima parte a fost publicată în ziarul «Drum», în anul 1937, chiar în  numărul de Crăciun, iar partea a doua, singurul manuscris dactilografiat al lui, a rămas la fratele mai mic, Petre C. Pena, şi a ajuns ulterior la mine. În lucrare, el face analogii cu colectivizarea şi cooperativizarea. Prozatorul şi publicistul Constantin Stan spunea că, prin această povestire Ion Pena  îl devansează pe George 

Orwell“, îşi aminteşte Marin Scarlat.

ÎNMORMÂNTAT LA CIMITIRUL EROILOR

În 1941, Ion Pena lucra ca agent administrativ în Argeş. „Aici a înfiinţat o bibliotecă prin care a încercat să satisfacă nevoile de lectură ale localnicilor“, mai spune nepotul scriitorului.

În Domneşti (Argeş), Ion Pena s-a împrietenit cu Gheorghe Şuţa, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc din localitate, unchiul Elisabetei Rizea din Nucşoara, eroină în lupta anticomunistă. Pena a fost găzduit chiar în casa liderului ţărănist, fiind membru al Partidului Naţional Ţărănesc. De la Domneşti a plecat pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial. A murit pe 29 iulie 1944, la numai 33 de ani, călcat de un tanc rusesc. Trupul său a fost înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia. „Nu se cunosc foarte bine condiţiile morţii. S-a spus că a fost lovit de un tanc în zona frontului. Nu a murit acolo. A murit la un spital din Alba Iulia, de aceea este înmormântat acolo“, spune nepotul scriitorului.

Poeziile lui Ion Pena se vor găsi pe internet

La data morţii, Ion Pena a lăsat în urmă mai multe manuscrise. Şase volume erau pregătite pentru tipar. Intrat în vizorul Securităţii pentru apartenenţa sa la Partidul Naţional Ţărănist, Ion Pena a fost condamnat la uitare. Multe dintre manuscrise au dispărut în mod misterios. „El lăsase în testament, prietenilor din Domneşti, rugămintea ca ei să se îngrijească de publicarea scrierilor sale. Din păcate, acest lucru nu s-a mai întâmplat“, mai spune Marin Scarlat. 

Operele publicate au fost scoase din circulaţie, scriitorul fiind inclus de comunişti în Fondul special - interzise între 1945-1989. Nepotul Marin Scarlat (foto jos) a fost cel care a scos la iveală faptul că opera lui Ion Pena a stat ascunsă în arhivele Securităţii. A strâns tot ce a mai găsit din opera poetului şi a redat-o publicului. 

Abia în 2011, graţie demersurilor lui Marin Scarlat, opera lui Ion Pena a fost scoasă la lumină în volumul publicat la 100 de ani de la naşterea sa, „Scrieri“ - Ion Pena. Volumul cuprinse poezii, epigrame şi proză. Demersul lui Marin Scarlat nu se opreşte aici. „Am contactat personalităţi ale teatrului şi scenei româneşti, precum Oana Pellea, Irina Movilă, Marcel Iureş, care şi-au dat acordul să citească poeziile lui Ion Pena pentru a le putea populariza şi în mediul online. Ei şi-au dat acceptul şi sperăm să ducem la bun sfârşit acest proiect“, mai spune nepotul scriitorului.