De ce sunt strugurii consideraţi fructe sfinte, care „afurisesc maţele”. Credinţe şi tradiţii româneşti la culesul viilor
0Cu secole în urmă, ziua în care se culegeau viile aduna întreaga suflare a unei comunităţi pe dealurile cu podgorii. Oştenilor li se dădeau zilele libere pentru a participa la cules, toate celelelate activităţi erau întrerupe, şi inclusiv domnitorul ţării lua parte la eveniment. Unele dintre obiceiurile şi supertiţiile legate de culesul viilor se mai păstrează şi astăzi.
Pentru români, culesul viei a fost dintotdeauna motiv de petrecere, dar şi de obiceiuri şi superstiţii. 14 septembrie, sărbătoarea care marchează în calendarul creştin-ortodox Înălţarea Sfintei Cruci este numită, în popor, ”Christovul viilor”. Aceasta este ziua în care viticultorii români dau startul sezonului de cules struguri. În trecut, sărbătorile începeau însă mai devreme.
”Sărbătoarea religioasă începea în vechime la 15 august, pentru părţile călduroase, sau 8 septembrie pentru regiunea Moldovei când de Sf. Maria se duceau primii struguri la biserică pentru a fi împărţiţi celor săraci”, povesteşte I.C. Teodorescu în studiul ” Viile noastre”, apărut în 1935.
Abia după ce duceau primii struguri la biserică, podgorenii se considerau şi ei îndreptăţiţi să guste din rodul viilor. În trecut, de Ziua Crucii, se ţine post şi ţăranii obişnuiau să mănânce sâmburi de nuci noi şi struguri. Abia seara, după apusul soarelui, sau a doua zi se dădea startul sărbătorii.
Cum se culegeau viile altădată
Toată ”suflarea podgoreană” se afla la vie în ziua în care începea culesul strugurilor.
”Oraşele se goleau, boierii părăseau capitala pentru a se putea îngriji de cules şi însuşi Domnitorul ţării de multe ori făcea la fel. Activitatea administrativă cădea într-un fel de lâncezire. În vremea veche, ostaşii ai căror părinţi aveau vie erau eliberaţi în concediu pentru cules. Chiar şi judecăţile erau suspendate în această zi”, se mai arată din studiul publicat în 1935.
Culesul, odată început, podgoriile răsunau zi şi noapte de chiuituri, pocnete de pistoale şi cântece de lăutari. ”Numeroase focuri luminau pe dealuri arătând în întunericul nopţii locul unde erau grupate cercurile de petrecere. Târziu, abia dimineaţa spre ziuă, focurile aţipeau, câinii prindeau a se linişti şi naiul, cobza sau vioara nu se mai auzeau”, aflăm din acelaşi studiu.
Obiceiuri la culesul viilor
Cârstovul sau Ostrovul viilor, Viniţel ori Viniceriu este denumirea populară a sărbătorii care marchează în prezent culesul viilor, sărbătoare ce coincide cu Ziua Crucii. Chiar dacă nu mai are amploarea din trecut, evenimentul este unul care adună pe dealurile cu vii zeci de viticultori înarmaţi cu coşuri, saci şi căruţe. Culesul strugurilor rămâne şi acum o activitate pe care ţăranii o desfăşoară ţinând cont de obiceiuri şi superstiţii. În ziua culesului se oferă pomana cu struguri drept ofrandă menită să aducă rod bogat şi în anul ce vine.
În memoria celor trecuţi în nefiinţă se stropeşte pământul cu primele picături de must şi se împart ulcele noi cu primul suc de struguri din an. În unele zone din ţară, viticultorii au obiceiul de a lăsa pe vrej ultimii ciorchini, aceştia fiind “strugurii lui Dumnezeu”.
În alte zone, ţăraniii nu încep culesul înainte de a sfinţi via şi locul în care urmează a fi depozitate butoaiele cu vin, în credinţa că vinul va fi astfel mai bun. Credincioşii obişnuiesc să postească o săptămână înainte de culesul viilor.
Superstiţii despre struguri
Vinerea este ziua în care nu se sapă la vie, potrivit unei superstiţii vechi. Se spune că cel care intră în vie cu sapa în ziua de vineri va avea parte de furia naturii iar via va fi băută de piatră şi proprietarul nu se va putea bucura de rodul ei.
Potrivit unei credinţe populare străvechi, strugurii au apărut din sângele lui Iisus Hristos, cât timp Mântuitorul a fost chinuit pe cruce. Fructele sunt considerate, în tradiţia populară, sfinte. Se spune că celui ce va reuşi să lucreze un pogon de vie vreme de şapte ani, înghiţind în sec ori de câte ori se va răni sau se va zgâria, fără a înjura sau a vorbi urât, îi vor fi iertate toate păcatele.
În superstiţiile româneşti, strugurii care apar în vise sunt interpretaţi drep semn de lacrimi, oboseală şi moarte. Se spune că cine se înfruptă din struguri înainte de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului ”i se vor afurisi maţele”. Cu prilejul schimbării la Faţa a Domnului se dă dezlegare la struguri, după sfinţirea la biserică a ”colivei de struguri”, o farfurie plină cu boabe de strugure.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
