Un om de afaceri din Sebeş cere mutarea „poluatorului“ Kronospan la 100 de kilometri de oraş

Compania austriacă Kronospan SA a solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba revizuirea autorizaţiei integrate de mediu pentru activitatea desfăşurată pe platforma industrială de la Sebeş. Dacă la precedentele solicitări de acest gen, în 2007 şi 2010, a existat o poziţie critică a unor reprezentanţi ai comunităţii locale, de această dată o singură persoană a contestat oficial procedura.

Este vorba despre omul de afaceri Ioan Căldare, unul dintre cei mai vechi opozanţi ai companiei producătoare de plăci stratificate din lemn. Potrivit APM Alba, activitatea societăţii Kronospan Sebeş SA se încadrează în anexa ordonanţei de urgenţă 152/2005 privind controlul integrat al poluării, modificată şi aprobată de Legea 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, privind: Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază: hidrocarburi ce conţin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetaţi, eteri, peroxizi, răşini epoxidice şi Instalaţii de ardere cu o putere nominală mai mare de 50 MW.

Autorizaţia integrată de mediu se revizuieşte o data la trei ani. În prezent se derulează o astfel de procedură care va fi încheiată la începutul anului 2014. Compania austriacă a organizat în 8 noiembrie o dezbatere publică în Sebeş, mult mai liniştită faţă de precedentele. Cu toate acestea, omul de afaceri Ioan Căldare, unul dintre cei mai vechi contestatori ai activităţilor derulate de Kronospan la Sebeş, a depus la APM Alba o contestaţie prin care solicită ca autorizaţia integrată de mediu să nu fie revizuită. 

„Vă solicit să retrageţi absolut toate autorizaţiile de mediu acordate poluatorului Kronospan, să

nu mai acordaţi nici autorizaţie de mediu pentru Kronospan sau Kronochem şi să luaţi urgent în studiu mutarea acestui poluator la 50-100 de kilometri de Sebeş“, afirmă Ioan Căldare (foto) în contestaţia înregistrată la APM Alba şi publicată pe site-ul instituţiei. Afirmaţiile acestuia sunt îndreptate în special împotriva fabricii care produce formaldehidă şi care este administrată de societatea Kronochem SRL, parte componentă a grupului de firme din multinaţionala Kronospan.

Formaldehida este utilizată în producţia de PAL fiind un element esenţial pentru obţinerea acestui produs utilizat în special în industria mobilei. O serie de specialişti consideră că formaldehida poate determina creşterea incidenţei cazurilor de cancer. În lumea ştiinţifică medicală există o reală dezbatere pe această temă. Chiar dacă statistic s-a constatat în ultimii ani creşterea numărului de persoane care se îmbolnăvesc de cancer, atât în Sebeş cât şi la nivelul judeţului Alba, nu s-a putut face o legătură directă cu emisiile de pe platforma industrială Kronospan. 

Potrivit Centrului Regional de Sănătate Publică Târgu Mureş, judeţul Alba are cea mai ridicată rată de îmbolnăviri de cancer dintre judeţele din Regiunea Centru, chiar dacă populaţia este mult mai mică raportat la Sibiu şi Braşov. Alba deţine locuri „fruntaşe” la cancerul pulmonar, cancerul de col uterin, cancerul colo-rectal, cancerul gastric şi melanom malign. La Secţia de Oncologie a Spitalului Judeţean Alba au fost înregistrate, în primele două trimestre ale anului 2013, 585 de cazuri noi de cancer. Anul trecut, numărul acestora a fost de 1.169, din care 816 s-au soldat cu decese. 

La Sebeş funcţionează o fabrică de formaldehidă cu o capacitate de 30.000 de tone pe an. Societatea Kronochem doreşte încă din 2007 să construiască o fabrică cu capacitatea de 60.000 de tone. A şi construit-o în proporţie de 80 la sută, dar a trebuit demolată pentru că nu avea autorizaţie de la primărie. Ulterior, Kronochem a reluat procedura de autorizare şi, în octombrie 2012, a obţinut acordul de mediu pentru noua fabrică de la Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu. Chiar dacă a trecut un an, societatea nu a demarat încă activităţile de construire a noii fabrici, cu capacitate dublă faţă de cea existent în prezent.

Investiţia Kronospan la Sebeş depăşeşte 200 de milioane de euro şi a creat peste 500 de locuri de muncă.

Citiţi şi:

Suedezii de la Zewa investesc 150 de milioane de euro la Sebeş într-o fabrică de hârtie şi ambalaje

Moment istoric pentru Transilvania: se inaugurează 60 de kilometri din autostrada Orăştie - Sibiu