„Patrulaterul aurifer“ din Apuseni. Cine vrea să exploateze perimetrele cu cel mai bogat zăcământ din Europa
0Patrulaterul aurifer reprezintă o zonă în Munţii Apuseni cu importante zăcăminte de aur, delimitată de specialişti de oraşele Deva şi Brad din Hunedoara, respectiv Baia de Arieş şi Zlatna din Alba. Patrulaterul cuprinde minele din zona Roşia Montană - Bucium, Baia de Arieş, Almaş - Stănija şi Brad - Săcărâmb care au livrat în decursul secolelor de exploatare zeci de tone de aur şi argint.
Din punct de vedere mineralogic, aurul nativ din această zonă este cunoscut prin conţinutul său ridicat de argint (20–25%), la care se adaugă telurul (0,1%), acest din urmă element fiind descoperit pentru prima dată la Zlatna în secolul al XVIII-lea de prof. Johann Müller von Reichenstein din Sibiu. Minele din Munţii Apuseni au oferit şi alte minerale în premieră mondială, cum ar fi silvanitul şi săcărâmbitul. Eşantioanele de aur nativ şi minerale colecţionate începând din secolul al XIX-lea şi adăpostite în Muzeul Aurului din Brad, Muzeul Brukenthal din Sibiu sau în colecţia Universităţii din Cluj, cuprind numeroase rarităţi mineralogice.
Iniţial, un important geolog austriac, Fratisek Pošepný, care a studiat şi descris zona la mijlocul secolului al XIX-lea a denumit-o „triunghiul aurifer al Munţilor Apuseni”, stabilind o delimitare teritorială a arealelor unde se găseau cele mai bogate zăcăminte şi, totodată, cele mai importante exploatări. ”Acest triunghi aurifer era localizat de către specialistul amintit astfel: înspre NV era delimitat de localitatea Hălmagiu la NE de Baia de Arieş, iar la Sud de Săcărâmb.
Denumirea s-a consacrat rapid în literatura de specialitate a vremii, dar şi în alte categorii de lucrări. Ulterior, geologii care au studiat şi cartografiat temeinic zona au ajuns la concluzia că în realitate această zonă de concentrare a zăcămintelor exploatabile şi bogate este mai extinsă decât cea stabilită iniţial; s-a circumscris astfel un teritoriu aproximativ de 800 km pătraţi , unde se concentra la finele secolului al XIX-lea peste 77% din producţia totală de aur a Transilvaniei”, afirmă istoricul Iosif Marin Balog de la Universitatea ”Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca. Acesta a publicat o lucrare privind efectele socio-economice ale mineritului în ”Patrulaterul Aurifer” al Apusenilor.
”Alături de importantele exploatări realizate prin intermediul Tezaurariatului, observatorii relatează despre existenţa în zonă a sute de mici exploatări ţărăneşti care, în general, se orientau fie spre căutarea aurului nativ, fie spre filoanele cele mai bogate, neglijându-se orice formă de exploatare sistematică. Potrivit geologului Karl V. Papp şi, ulterior, inginerului german Fr. Schumacher, regiunea amintită se prezenta sub forma unui patrulater neregulat care se întindea pe direcţia NE-SV între Baia de Arieş-Căraci, apoi de la Căraci spre sud-est până la Săcărâmb apoi din nou spre NE cuprinzând Zlatna şi celelalte localităţi până în punctul iniţial de la Baia de Arieş”, susţine istoricul Balog. ”Patrulaterul Aurifer" din Munţii Apuseni a reprezentat pentru o perioadă lungă de timp principalul producător de aur din continentul european.
Proiectele miniere din ”Patrulaterul aurifer”
Estimările specialiştilor arată că rezervele directe, care pot fi exploatate, sunt de circa 700 de tone de aur. În perimetrul Roşia Montană sunt aproximativ 300 de tone, la Rovina – aproximativ 200 de tone, iar la Certej – circa 120 de tone. În toate cele trei perimetre au fost demarate proiecte de explorare – exploatare, însă cel puţin la Roşia Montană investiţia este blocată. Tocmai aceste studii au făcut ca perimetrele miniere din Apuseni să devină foarte atractive pentru investitori. Primul ”atacat” a fost Roşia Montană, proiect în prezent blocat în faza de emitere a acordului de mediu. Roşia Montană Gold Corporation deţine licenţa de explorare şi pentru perimetrul Bucium unde intenţiona să extindă exploatarea după ce ar fi început proeictul de la Roşia Montană.
Compania Carpathian Gold a anunţat în mai 2015 că a obţinut din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) licenţă de exploatare a aurului de la Rovina, la 20 de kilometri în linie dreaptă de Roşia Montană, pe o perioada de 20 de ani, prin intermediul subsidiarei Samax România. Acordarea licenţei reprezintă primul şi cel mai important pas în procesul de licenţiere. Este pentru prima oară când România acordă o licenţă pentru exploatarea metalelor fără implicarea unei companii de stat. Compania urma să actualizeze o evaluare economică preliminară din 2010, urmând să revizuiască şi costurile proiectului. Carpathian Gold este o companie de explorare şi producţie ale cărei principale activităţi sunt producţia de aur de la exploatarea Riacho dos Machados Gold din Brazilia, la care este singurul proprietar.
Mult mai avansat este proiectul minier de la Certej, tot din judeţul Hunedoara. Aici a fost emis, deja, acordul de mediu de către statul român, care a fost, însă, contestat în justiţie de ONG-urile care se opun în mod tradiţional exploatărilor miniere. La prima instanţă, concesionarul permietrului, compania Deva Gold, a avut câştig de cauză. Societatea a demarat în 2014 construcţia viitoarei exploatări miniere. Reprezentanţii firmei susţin că vor crea 850 de noi locuri de muncă în faza de construcţie a lui, iar în etapa de exploatare vor fi 500 de locuri de muncă. Investiţia este estimată la 500 milioane de dolari. Acţionarii Deva Gold sunt Eldorado Gold din Canada, care deţine pachetul majoritar de acţiuni, şi compania de stat românească Minvest Deva.
Studiul de fezabilitate arată că la Certej vor fi extrase, prin cianurare, 140.000 de uncii (echivalentul a circa 4 tone) de aur pe an şi 830.000 de uncii ( circa 23,5 tone) de argint pe an. Compania canadiană ia în calcul un preţ mediu de 1.250 de dolari pe uncia de aur şi 16,5 dolari pe uncia de argint. Astfel că anual compania va realiza venituri de 188,6 milioane de dolari pe an, iar în cei 17 ani cât va dura proiectul, canadienii de la Eldorado Gold vor extrage aur şi argint în valoare de peste 3,1 miliarde de dolari.
Ultimul permetru concesionat de statul român este cel de la Geamăna – Colţii Lazărului de pe teritoriul oraşului Baia de Arieş, judeţul Alba. În Ordinul nr. 140/2015 privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare se precizează că “se aprobă Licenţa de concesiune pentru explorare nr. 18.303/2015 privind explorarea resurselor de minereuri polimetalice şi auro-argentifere din perimetrul Geamăna – Colţii Lăzarului, judeţul Alba, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială Blueberry Ridge Minerals SRL, municipiul Deva, judeţul Hunedoara, în calitate de concesionar.”
Zona concesionată se află în Munţii Apuseni şi are 7,2 kmp, pe teritoriul judeţului Alba. Firma Blueberry Ridge Minerals SRL a fost înfiinţată în 2011 la Deva, de cetăţeanul american John Ernest Dahlman III, acţionar unic, iar Emanuela Gavrilă este administrator. Emanuela Gavrilă a fost iubita lui Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre. Compania figurează la Ministerul Finaţelor cu zero angajaţi şi cu pierderi în ultimii ani. Blueberry Ridge Minerals a fost înfiinţată în 2011, an în care ar fi început relaţia între Ema Gavrilă şi Dahlman III.
Se încarcă comentariile...
