Oraşul din Ardeal construit pe un masiv de sare, afectat de patru catastrofe în mai puţin de un secol FOTO
0
Exploatarea sării nu a fost un beneficiu permanent pentru un oraş din Transilvania. Chiar dacă trecutul este legat de această activitate economică, comunitatea locală a fost afectată în mai puţin de 100 de ani de patru catastrofe provocate prin prăbuşirea unor galerii miniere.
Oraşul Ocna Mureş din Alba are aproximativ 12.000 de locuitori şi un trecut legat aproape permanent de exploatarea masivului de sare pe care a fost construit.
Exploatarea zăcământului la Ocna Mureş a început încă din perioada neolitică efectuându-se în puţuri şi galerii mici. În perioada ocupaţiei romane exploatarea s-a realizat în galerii, camere sau cariere de mici dimensiuni, iar în evul mediu exploatarea s-a realizat în camere mari trapezoidale.
De altfel, în apropiere, la Războieni, a existat un puternic castru roman construit speical pentru apărarea zăcământului de sare care era exploatat şi tarnsportat pe râul Mureş.
Până la mijlocul secolului al XIX-lea, râul Mureş curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor, în timpul deselor inundaţii, în anii '50 ai secolului XIX, albia Mureşului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Această decizie nu a fost suficientă pentru a îndepărta pericolul.
Inundaţiile din anul 1912 şi prăbuşirea din 1954
În anul 1912 s-a produs prim catastrofă majoră. Apele Mureşului au ieşit din albie şi au intrat în unele dintre minele vechi, provocând surpări ale tavanelor acestora, cu apariţia la suprafaţa terenului a unor pâlnii şi cratere de mari dimensiuni care au afectat şi zonele locuite învecinate.
Pentru a se evita extinderii prăbuşirilor minelor vechi, în anul 1952 s-a hotărât umplerea tuturor cavernelor şi craterelor formate deasupra fostelor galerii Romane, Iosif, Francisc, Ferdinand, Regina Maria şi Principele Nicolae, cu saramură concentrată.
Galerie minieră inundată în 1912. Foto Arhivă
Astfel, întreaga producţie de sare în soluţie obţinută în primul an de exploatare a celor şase sonde din câmpul I subteran (1952-1953) a fost pompată în zonele prăbuşite, fapt care a dus la formarea unor extinse lacuri saline.
Acest lucru nu a împiedicat dezastrul din anul 1954. În urma unei străpungeri incidentale la nivelul orizontului - 100 metri al minei 6 Martie (fosta mină Principele Nicolae), cu lacul format în urma surpării minei învecinate Iosif, apele lacului au inundat mina 6 Martie, care a fost definitiv abandonată.
Incidentul din anul 1978
În urma avariilor tehnice la mai multe sonde în anii 70 ai secolului al XX-lea, Salina Ocna Mureş n-a mai fost în stare sa furnizeze cantităţile necesare de sare în soluţie uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situaţie, s-a hotărât pomparea diferenţei de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecţie a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescândă a concentraţiei apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptată a peretelui de siguranţă dintre mina 1 Mai şi lacul învecinat Iosif.
Galerie minieră de sare în 1930. Foto Arhivă
În anul 1978 s-a ajuns la situaţia în care pilierul despărţitor dintre mina 1 Mai şi lacul Iosif (la nivelul orizontului -90 de metri) a cedat, iar apele s-au revărsat în camerele minei, pe care au inundat-o în întregime în câteva minute. Minierii care lucrau în acel schimb s-au putut salva, ieşind la suprafaţă pe treptele puţului de aeraj. Această catastrofă minieră a dus la sistarea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureş, după milenii de activitate aproape neîntreruptă.
Catastrofa din 2010
În 2010 s-a produs ultima mare prăbuşire în zona fostelor galerii miniere de la Ocna Mureş. Totul a început în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2010, la ora 02:00. Cauza a fost neetanşeitatea coloanei prin care se introduce în subteran apă dulce sub presiune, la una din sondele învecinate.
Supermarket-ul Plus a dispărut în apele lacului. Foto Adevărul
Au fost distruse trei clădiri (inclusiv un magazin universal) şi au fost avariate străzile limitrofe Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga. În centrul zonei afectate, din zona sud-estică a masivului de sare, s-a format un crater uriaş umplut cu apă cu diametrul de cca. 200 de metri şi adâncimea de circa 10 metri. Volumul lacului nou format este de aproximativ 100.000 de metri cubi.
Noul lac şi sondele exploatării de sare. Foto Adevărul
„Cauzele au fost evoluţia de-a lungul timpului a exploatării de sare, la care se adaugă incidentele care au avut loc în ultimii ani la două sonde, în urma cărora s-a infiltrat în sol apă dulce, saramură şi lichidul fluidizant, respectiv motorina, ce se foloseşte în procedeul de exploatare. O altă cauză importantă a fenomenului a fost presiunea exercitată asupra galeriilor din subteran, din care se scoate saramură”, astfel au explicat specialiştii prăbuşirea pământului, în decembrie 2010. Saramura era utilizată de societatea Salina Ocna Mureş pentru a produce sare.
Şoseaua principală a oraşului, afectată de alunecarea de teren. Foto Adevărul
După anul 2010, salina a funcţionat în stare de necesitate. Cȃţiva ani a ambalat şi a comercializat sarea recristalizată adusă de la Salina Cacica, apoi a trecut exclusiv la comercializarea sării gata ambalate de la Salina Ocna Dej şi Salina Cacica (sare măcinată şi sare recristalizată).
Se încarcă comentariile...
