Contabila care a delapidat aproape 1,2 milioane de euro de la CAR-ul unde era şefă, condamnată cu suspendare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Femeia va trebui să returneze aproape 6 milioane de lei. Foto Adevărul
Femeia va trebui să returneze aproape 6 milioane de lei. Foto Adevărul

Femeia din oraşul Abrud, care a reuşit „performanţa” ca pe parcursul a şapte ani să delapideze de la un CAR suma de 6 milioane de lei (1,2 milioane de euro) rămâne condamnată la închisoare cu suspendare.

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat joi, 14 aprilie, sentinţa definitivă. Aneta Dinu (63 ani) a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 4 ani. Femeia a fost obligată să restituie suma de 5,78 de milioane de lei către CAR Credit Teiuş, plus dobânda legală. 

Curtea de Apel a stabilit că societatea de creditare este singura parte civilă în dosar, respingând cererile unor persoane fizice de a fi despăgubite direct de către fosta şefă a CAR-ului. De asemenea, aceasta va efectua muncă în folosul comunităţii la ”spaţii verzi”.

Aneta Dinu a condus până în 2017 sucursala Abrud a Casei de Ajutor Reciproc „Credit Teiuş”. În perioada 2010 – 2017 a contractat în fals credite pe numele a 361 de persoane şi a folosit o parte din bani în interes personal. Uriaşa activitate infracţională a ieşit la iveală în momentul în care mai multe persoane s-au trezit că sunt executate silit pentru că nu ar fi plătit ratele la credite pe care ei nu l-au luat niciodată.

Femeia a reuşit mulţi ani să restogolească afacerea prin achitarea ratelor cu alte credite făcute în fals. În 2017 „piramida” a căzut, iar întreaga construcţie infracţională a devenit publică. În ianuarie 2020, femeia a fost trimisă în judecată pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave (617 acte materiale) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată (4.700 de acte materiale). 

În rechizitoriu se precizează că acesta a întocmit în fals pe numele unor membrii CAR Credit Teiuş, dar şi în numele altor persoane ce nu sunt membri ai acestei unităţi, mai multe categorii de documente, respectiv: contracte de împrumut, cereri de împrumut emise în numele titularilor, adeverinţe de venit, contracte de cauţiune şi angajamente de plată în numele titularilor contractelor şi în numele giranţilor. O parte din credite au fost întocmite pe numele unor angajaţi de la societăţi la care femeia presta servicii de contabilitate.

Semnături falsificate pe contracte

În cauză au fost dispusă efectuarea unor constatări tehnico-ştiinţifice cu privire la un număr de membrii selectaţi aleatoriu, iar din cuprinsul rapoartelor criminalistice a reieşit, în esenţă, că scrisul olograf şi semnăturile de pe înscrisurile examinate nu au fost executate de persoanele care figurează ca debitori sau giranţi, ci de către inculpată. Aneta Dinu a recunoscut integral faptele şi a depus în apărarea ei mai multe înscrisuri de la colegi de la fostele locuri de muncă. 

Femeia a recunoscut integral faptele şi a depus în apărarea ei mai multe înscrisuri de la colegi de la fostele locuri de muncă. „Este o persoană caracterizată prin colegialitate, relaţii oneste şi de bună calitate. Sub aspect familial este o mamă bună, caldă, afectivă. Este o persoană prea încrezătoare în ceilalţi, încercând să mulţumească pe toată lumea, fapt care a facilitat situaţia ei juridică. De asemenea, la locul de muncă era o persoană săritoare, muncitoare, fiind percepută cinstită, amabilă, fiind un şoc pentru colegii săi de muncă situaţia în care se află. S-a mai arătat de către colegi că a fost în nenumărate rânduri supusă controalelor la locurile de muncă, dar nu s-au constatat nereguli în activitatea sa profesională”, astfel a fost caracterizată contabila din Abrud. 

Pe durata termenului de supraveghere, femeia va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Primăria Abrud sau Primăria Câmpeni, la lucrări de întreţinere spaţii verzi. Instanţa a anulat cele 4.700 de înscrisuri falsificate pe baza cărora au fost obţinute creditele ilegale.

Vă mai recomandăm:

 

Eşec al industriei de armament. De ce nu poate fi produsă în serie singura armă NATO proiectată în România

 

„Renegaţii“. Cum urmărea Securitatea românii care fugeau în Ungaria

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite