FOTO VIDEO Creatorul maşinii din filmul „Înapoi în viitor” este de origine română. Tatăl celebrului John DeLorean s-a născut şi a crescut la Şugag

0
Publicat:
Ultima actualizare:
John DeLorean şi celebra maşină din filmul ”Înapoi în viitor”. Foto: autoevolution.com
John DeLorean şi celebra maşină din filmul ”Înapoi în viitor”. Foto: autoevolution.com

Celebra maşină Pontiac GTO din la fel de celebrul film american ”Înapoi în viitor” are ”rădăcini” româneşti. Tatăl celui care a construit automobilul care a făcut istorie s-a născut şi a crescut în comuna Şugag din judeţul Alba. John Zachary DeLorean, creatorul modelului DMC-12, este fiului lui Zaharia Delorean.

John Zachary DeLorean este foarte cunoscut în Statele Unite pentru construirea celebrei maşini Pontiac GTO. Acesta are la activ mai multe perfomanţe în industria auto, precum Pontiac Firebird, Pontiac Grand Prix, Chevrolet Vega şi celebrul DeLorean DMC-12, care a apărut şi în seria  SF realizată după anul 1985, “Înapoi in viitor” (Back to the Future), în care rolul principal a fost deţinut de Michael J. Fox.

Povestea lui John Zachary DeLorean a început când Zaharia, tatăl său originar din Şugag, a emigrat în Statele Unite ale Americii, la vârsta de 20 de ani. Ajuns în ţara tuturor posibilităţilor, Zaharia a lucrat pentru început într-o moară. Înainte de a se stabili în Michigan, unde a lucrat la Ford, românul a locuit în Montana şi Gary din statul Indiana. Întrucât nu stăpânea foarte bine limba engleză şi nu avea studii superioare, slujba de la fabrica de maşini nu îi aducea un venit prea mare, iar pentru a compensa, în timpul liber lucra ca tâmplar. Soţia lui Zaharia, Kathryn, o emigrantă din Australia, accepta orice slujbă pentru a ajuta la întreţinerea familiei. Cei doi au divorţat în anul 1942 din cauza comportamentului violent al lui Zaharia.

John Zachary DeLorean este cel mai mare dintre cei patru copii ai lui Zaharia. S-a născut pe 6 ianuarie 1925 în Detroit, Michigan şi a murit pe 19 martie în 2005, din cauza unui atac cerebral, la vârsta de 80 de ani. Americanul cu sânge de român a jucat un rol important în industria americană de maşini. Pentru a-şi ajuta mama şi cei trei fraţi, a muncit încă din timpul studiilor la compania Chrysler, iar, datorită implicării şi talentului său, după un an a primit o slujbă la compania Packard Motor, sub supravegherea inginerului Forest McFarland, unde era plătit cu 14.000 de dolari. Patru ani mai târziu, acesta a luat locul şefului său McFarland şi conducea departamentul de cercetare şi dezvoltare.

Carieră fulminantă la General Motors

Potrivit IMDB.com, cariera sa a luat un real avans când cei de la General Motors care i-au oferit un post de asistent al inginerului şef Pete Estes, pe un salariu de 16.000 de dolari. Anii petrecuţi ca inginer la Pontiac au fost plini de succes, producând zeci de inovaţii pentru companie, iar în 1961 a fost din nou promovat. Ce mai importantă contribuţie pe care acesta a avut-o a fost la celebra maşină Pontiac GTO (Gran Turismo Omologato), denumită după Ferrari 250 GTO. De la lansarea în 1974, popularitatea maşinii şi vânzările au crescut foarte mult în următorii ani. DeLorean a primit aproape tot creditul pentru crearea primului „muscle car” american. Până la vârsta de 40 de ani, John Zachary DeLorean a reuşit să obţină recordul pentru cel mai tânăr şef de divizie de la GM şi era determinat să îşi continue succesul.

Divizia pe care o conducea mergea pe profit, iar astfel în 1969 a fost promovat din nou ca şef, la Chevrolet, cea mai importantă marcă din grup. Prin contribuţia sa, divizia a avut vânzări record, peste trei milioane de maşini. Vindea aproape cât întregul grup Ford. În 1972 a ajuns să ocupe poziţia de vicepreşedinte al întregului grup, iar următoarea promovare era de preşedinte al GM. Un an mai târziu, acesta a decis să-şi deschidă propria sa fabrică de maşini, DeLorean Motors. Un prototip de maşină a fost prezentat la mijlocul anului 1970, numit DeLorean Safety Vehicle (DSV), a cărei caroserie a fost creată de Giorgetto Giugiaro. Maşina a intrat în producţie sub denumirea de DMC-12, dar era cunoscută ca DeLorean. 

În 1982, a fost arestat pentru trafic de cocaină. A urmat un proces intens mediatizat, în urma căruia, în 1984, sub pledoariile unor costisitori avocaţi americani, DeLorean era scos de sub orice acuzaţie, pe motiv că fapta n-ar fi existat dacă FBI-ul nu l-ar fi tentat pe afacerist. În 1999, anii de luptă prin instanţe pentru a scăpa de creditori l-au ajuns din urmă. Şi-a pierdut şi domeniul din New Jersey, ajuns teren de golf pentru alt miliardar, Donald Trump. În acelaşi an americanul a declarat că este în faliment personal.

Potrivit autobiografiei sale, DeLorean a fost căsătorit de patru ori. Prima sa căsătorie a fost cu Elizabeth Higgins în 3 septembrie 1954, de care a divorţat în anul 1969. S-a căsătorit mai apoi cu Kelly Harmon în 31 mai 1969 şi a divorţat în `72. Cea de-a treia căsătorie a fost cu fotomodelul Cristina Ferrare, cu care a şi a avut o fiică, însă a divorţat în 1985. Pe ultima sa soţie o chema Sally Baldwin şi a convieţuit cu acesta până în 2005, când a murit.

Urmaşii lui Zaharia Delorean din Alba

În judeţul Alba, în zona oraşului Sebeş, există mai multe familii care poartă numele Delorean. Cel puţin unul dintre membrii acestora a încercat şi reuşit în urmă cu mai bine de cinci ani să ia legătura cu reprezentanţi ai familiei DeLorean din America. Florin Delorean şi-a amintit că pe peretele casei bătrâneşti a familiei sale din Şugag existau două fotografii de la nunta unui frate de-al bunicului sau din SUA de la începutul secolului XX, pe care bunicul său îl numea ”Americanu”. Acesta a spus că Zaharia Delorean a trimis la un moment dat bani din SUA pentru a-şi cumpăra un teren la Şugag. Florin Delorean a trimis fotografiile din casa bătrânească unei fiice a lui John DeLorean, care a recunoscut-o pe bunica sa, Kathryn. Ulterior a făcut schimb de fotografii cu o altă verişoară din SUA. Astfel au aflat membrii familiei de unde provine numele lor, pe care îl bănuiau că are, mai degrabă, rădăcini franceze.

Maşina DMC-12 lansată de DeLorean a devenit mai degrabă o piesă de colecţie decât un succes de casă. Rămâne totuşi un moment important în istoria auto din SUA, dar şi pentru România având în vedere legăturile directe cu ţara noastră.

Alba Iulia

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite