DOCUMENT Motivele pentru care au fost achitaţi la Curtea de Apel fostul director al SRI Alba şi un poliţist BCCO, acuzaţi de favorizarea unui infractor
0Curtea de Apel Alba Iulia a făcut public, la solicitarea Adevărul, conţinutul deciziei de achitare a inculpaţilor Ioan Tarnu, fost director al Direcţiei Judeţene Alba a SRI Alba, şi a poliţistului Liviu Schiau, fost angajat la BCCO Alba Iulia. Instanţa i-a achitat pe cei doi de acuzaţiile privin sprijinirea unui grup infracţional organizat şi favorizarea infractorului pe motiv că faptele nu există.
Decizia Curţii de Apel a fost pronunţată în decembrie 2014 şi a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde are termen în luna aprilie. Reţinerea celor doi inculpaţi în anul 2011, la iniţiativa comisarului Traian Berbeceanu, şeful de atunci al BCCO Alba Iulia, a provocat un scandal la nivel naţional. Instanţa de judecată a refuzat arestarea preventivă a acestora, dar BCCO şi DIICOT au continuat ancheta şi i-au trimis în judecată pe Ioan Tarnu şi Liviu Schiau alături de alţi 30 de inculpaţi. Dosarul a devenit cunoscut public sub numele de ”utilaje furate din UE”. Tarnu şi Schiau sunt suspendaţi din funcţiile deţinute anterior, până la soluţia definitivă a dosarului.
Restul inculpaţilor au primit între 1 an şi 2 luni cu suspendare sub supraveghere şi 11 ani cu executare. 5 dintre inculpaţi aceştia au recunoscut faptele şi au fost judecaţi în procedura judiciară rapidă. Stanciu Mircea, inculpatul care ar fi fost favorizat de Tarnu şi Schiau, a fost achitat pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, iar patru fapte de complicitate la furt au fost transformate în tăinuire. Stanciu a primit în acest dosar pedeapsa de 1 an şi 8 luni de închisoare, la care s-a adăugat o altă pedeapsă de 1 an şi 6 luni din 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, urmând ca inculpatul să execute, în final, 3 ani 2 luni de închisoare cu executare.
Principalele motive privind achitarea inculpatului Tarnu Ioan:
”Din materialitatea actelor reţinute în sarcina inculpatului Tarnu Ioan şi apreciate ca dovedite, Curtea de Apel reţine că inculpatul Tarnu nu a cunoscut dintre membrii grupului infracţional decât pe inculpatul Stanciu Mircea, iar din susţinerile acestuia, a aflat despre faptul că acesta ar fi cumpărat şi intermediat vânzarea unor tractoare cu provenienţa suspectă. Nu s-a dovedit că inculpatul ar fi avut cunoştinţă de alte acte materiale de sustrageri de utilaje sau de identitatea altor membri ai grupului infracţional. Nu s-a dovedit că inculpatul Tarnu Ioan ar fi acţionat în vreun fel, în sensul de a sprijini şi cu intenţia de a sprijini grupul infracţional organizat.
Atitudinea inculpatului de a-i oferi ajutor moral inculpatului Stanciu Mircea nu se circumscrie, în opinia instanţei de apel, conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni, ea urmând a face analiza instanţei, în cele ce urmează, prin raportare la infracţiunea de favorizare a infractorului, imputată inculpatului. Ca atare, Curtea de Apel apreciază că în fapt, în cauză, fapta imputată inculpatului Tarnu Ioan de a fi sprijinit grupul infracţional organizat constituit în vederea sustragerilor de utilaje agricole din străinătate, nu există. (…)
În mod cert, inculpatul a acţionat neprincipial, o dată în raport cu normele interne de serviciu, iar pe de altă parte, în raport cu elementarele norme etice. Funcţia specifică pe care o ocupa, pregătirea sa profesională trebuiau să constituie argumente suficiente care să-l împiedice a da curs unor demersuri subiective pe care Curtea de Apel le-a circumstanţiat ca fiind subsumate relaţiilor de prietenie cu o persoană care s-a dovedit a fi implicată în comiterea unor fapte penale. Însă, în esenţă şi în materialitatea lor, faptele imputate inculpatului Tarnu Ioan constau în aceea că, în raporturile cu familia Stanciu, a acordat sprijin moral inculpatului Stanciu şi familiei sale pe parcursul derulării anchetei penale, că i-a sfătuit cu privire la poziţia pe care să o adopte în faţa anchetatorilor (să declare tot ce ştie, să pună la dispoziţie toate documentele pe care le deţine, să-şi angajeze un anume avocat).
motivare achitare tarnu schiau.doc
În raporturile cu ofiţerul Berbeceanu de la DIICOT, cu care inculpatul Tarnu avea şi o colaborare de linie profesională chiar în prezenta cauză penală (SRI acordând asistenţă tehnică în procesul de administrare de probe), inculpatul Tarnu a purtat o discuţie (cea din 11.04.2011 la care s-a făcut anterior referire), din conţinutul căreia s-a reţinut că inculpatul i-a solicitat anchetatorului să nu-l ridice pe inculpatul Stanciu cu mascaţii de acasă. I-a sugerat aplicarea unor metode de anchetă mai puţin agresive, inducând ideea că astfel, inculpatul Stanciu va declara tot ce ştie. Atitudinea inculpatului Tarnu nu a produs nici o consecinţă în planul desfăşurării anchetei.
Instanţa de fond apreciază că în materialitatea sa, fapta inculpatului Tarnu Ioan nu se circumscrie conţinutului constitutiv al infracţiunii de favorizare a infractorului în forma consumată, lipsind elementul material al laturii obiective a acestei infracţiuni. Prin raportare la cazurile de împiedicare a exercitării acţiunii penale, conform noului CPP, această situaţie supune fapta imputată inculpatului Tarnu, rigorilor prevederilor art. 16 alin. 1 lit. b teza I CPP, conform cărora fapta nu este prevăzută de legea penală.”
Principalele motive privind achitarea inculpatului Schiau Liviu:
”Asemenea situaţiei inculpatului Tarnu Ioan, Curtea de Apel este datoare să analizeze în ce măsură atitudinea inculpatului Schiau Liviu, care în virtutea relaţiilor de prietenie cu inculpatul Stanciu Mircea, l-a consiliat pe acesta cu privire la modul de a reacţiona în faţa autorităţilor care îl cercetau, constituie activitate infracţională, prin prisma dispoziţiilor care reglementează conţinutul infracţiunilor de sprijinire a grupului infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 şi de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 alin. 1 CP din 1969. Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat aşa cum a fost reglementată prin art. 7 din Legea nr. 39/2003 constă, ca element material al laturii obiective, în iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
Din materialitatea actelor reţinute în sarcina inculpatului Schiau Liviu şi apreciate ca dovedite, Curtea de Apel reţine că inculpatul Schiau nu a cunoscut dintre membrii grupului infracţional decât pe inculpatul Stanciu Mircea, iar din susţinerile acestuia, a aflat despre faptul că acesta ar fi cumpărat şi intermediat vânzarea unor tractoare cu provenienţa ilicită sau cel puţin suspectă. Nu s-a dovedit că inculpatul ar fi avut cunoştinţă de alte acte materiale de sustrageri de utilaje sau de identitatea altor membri ai grupului infracţional. Nu s-a dovedit că inculpatul Schiau Liviu ar fi acţionat în vreun fel, în sensul de a sprijini şi cu intenţia de a sprijini grupul infracţional organizat. Atitudinea inculpatului de a-i oferi ajutor moral inculpatului Stanciu Mircea nu se circumscrie, în opinia instanţei de apel, conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni, ea urmând a face analiza instanţei, în cele ce urmează, prin raportare la infracţiunea de favorizare a infractorului, imputată inculpatului. Ca atare, Curtea de Apel apreciază că în fapt, în cauză, fapta imputată inculpatului Schiau Liviu de a fi sprijinit grupul infracţional organizat constituit în vederea sustragerilor de utilaje agricole din străinătate, nu există. (…)
În mod cert, asemenea inculpatului Tarnu Ioan, inculpatul Schiau Liviu a acţionat neprincipial, o dată în raport cu normele interne de serviciu, iar pe de altă parte, în raport cu elementarele norme etice. Funcţia specifică pe care o ocupa, pregătirea sa profesională trebuiau să constituie argumente suficiente care să-l împiedice a da curs unor demersuri subiective pe care Curtea de Apel le-a circumstanţiat ca fiind subsumate relaţiilor de prietenie cu o persoană care s-a dovedit a fi implicată în comiterea unor fapte penale. Însă, în esenţă şi în materialitatea lor, faptele imputate inculpatului Schiau Liviu constau în aceea că, în raporturile sale cu inculpatul Stanciu, a acordat sprijin moral inculpatului Stanciu pe parcursul derulării anchetei penale, în sensul că l-a sfătuit cum să discute cu autorităţile şi cum să-şi construiască apărarea pe care să o adopte în faţa anchetatorilor (să declare tot ce ştie, să fie în barca poliţiei, să susţină cu documente cele declarate).
Instanţa de fond apreciază că în materialitatea sa, fapta inculpatului Schiau Liviu nu se circumscrie conţinutului constitutiv al infracţiunii de favorizare a infractorului în forma consumată, lipsind elementul material al laturii obiective a acestei infracţiuni. Prin raportare la cazurile de împiedicare a exercitării acţiunii penale, conform noului CPP, această situaţie supune fapta imputată inculpatului Schiau, rigorilor prevederilor art. 16 alin. 1 lit. b teza I CPP, conform cărora fapta nu este prevăzută de legea penală.”
Se încarcă comentariile...
