VIDEO Cartianu, despre arestarea comisarului-erou de la Alba, la Adevărul Live: „Berbeceanu ar face bine să lase scrisorile deschise”

Jurnaliştii Grigore Cartianu şi Liviu Iolu au discutat, în cadrul emisiunii „Adevărul Live”, difuzată de la ora 11.00, despre arestarea poliţistului Traian Berbeceanu, şeful de la crimă organizată, supranumit „un Corrado Cattani al României“, dar şi despre ceremonia de inaugurare a lucrărilor pentru scutul antirachetă de la Deveselu.

Principalele declaraţii

Grigore Cartianu: În ceea ce priveşte cazurile de corupţie, e foarte bine ce face ANI şi DNA. Guvernul Ponta are record la ordonanţe de urgenţă, sunt prea mulţi parlamentari care formează o masă amorfă, nu prea mai fac nici legi.

Toate aceste dosare se fac pentru că nu sunt bani, investiţii nu prea se mai fac, doar tăieri de panglică. Se mută utilajele de pe un şantier pe altul, şantiere care se închid după ce pleacă Ponta. Guvernul este în mare criză de bani, evaziunea nu prea a dispărut, ci dimpotrivă au băgat alţii prin Guvern. Locuri de muncă nu prea s-au făcut, investiţii nici atât.

Două rectificări bugetare în jos cu negative mari nu s-a mai întâmplat de la Revoluţie. Este dovadă a unei guvernări haotice. Problema este că şi noi ne izbim de pereţi o dată cu ei, pentru că nu conduc o companie, ci o ţară. 

Liviu Iolu: Despre marşul secuilor şi lanţul uman?

Grigore Cartianu: Mă lasă rece. Ei vor autonomie, au destulă autonomie. Problema acolo este că aşa cum românii au baronii lor locali, la fel au şi maghiarii. Au stat cel mai mult la putere, dar acum nu mai sunt.

Oricum nu ai ce să obţii, acelaşi constituţie va trebui să respecţi şi aşa mai departe. În Catalonia, de exemplu, e altceva, există o cerinţă obiectivă. Ei zic că produc o anumită sumă care pleacă la Madrid, dar primesc mai puţin decât ar trebui. În timp ce în zona maghiară, se ştie clar că se duc mai mulţi bani decât se fac.

Liviu Iolu: De altfel, în afară de câteva zone ca Bucureştiul, Constanţa şi câteva din vestul ţării, nicio zonă nu produce mai mult decât primeşte.

Grigore Cartianu: Doar Marea şi Dunărea au dreptul să mai răpească câte un metru pătrat din Ţara Românească, cu aluviunile şi aşa mai departe.

Liviu Iolu: De ce l-a sunat vicepreşedintele Biden pe preşedintele Băsescu la două zile după vizita lui Ponta?

Grigore Cartianu: Mai multe instituţii ale statului cum este ANI au făcut un lobby, cumva în spatele uşilor închise, care au zis să-i convingă pe oamenii ăia să-l primească pe Ponta. Să-i explice clar că statul de drept e statul de drept. Nu poţi fi ţoapă cu statul de drept. Să vorbeşti despre justiţia băsistă şi aşa mai departe. Nu merge aşa. Dacă vrei să întăreşti statul de drept trebuie să înţelegi lucrurile astea.

În comunicatul Casei Albe apare o frază în care se vorbeşte despre statul de drept şi justiţie. Cu alţii  nu se punctează astfel de lucruri, doar după întâlnirea cu Ponta au scris asta. Chiar şi Băsescu a ajutat la întâlnirea asta, poate i-a spus: du-te la americani, du-te şi pe la Barroso şi pe la Merkel că poate pe noi nu ne crezi. 

Liviu Iolu: La ora 12.00 are loc evenimentul care marchează începutul lucrărilor la scutul anti-rachetă de la Deveselu. 

Grigore Cartianu: Înţeleg că Ponta nu vine la Deveselu, nu s-a dus nici la Cluj, pentru că îl aşteptau vreo 10.000 de oameni cu nişte roşii-montane în mână. Antonescu a fost în schimb huiduit. De Piaţa Universităţii nu mai vorbesc, unde nici nu au curaj să meargă. Nici la marşul maghiarilor nu s-au dus. Cred că Ponta o să fie tot mai prezent la televizor şi atât.  

Liviu Iolu: Cu toate acestea, dacă poliţiştii sunt atenţi şi împreună cu procurorii trebuie să-şi facă treaba. Nu s-ar întâmpla lucrurile fără aceste lucruri.

Grigore Cartianu: Dacă statul ar deveni cu adevărat puternic, cum a început să fie, cred că nu ar mai rămâne nici 100 de oameni în Parlament. I-ai lua cu roaba şi i-ai duce direct la Rahova. Părerea mea este că nu prea mai poţi fura de la suprafaţă, aşa că aflăm că s-au dus la subsol. Vând totul şi România nu rămâne cu nimic. Diverşi angajaţi de la ANRE de nu ştie nimeni de ei dau avize prin toate părţile.  

Grigore Cartianu: În spatele acestei măşti de bătrânică drăguţă a doameni Câmpeanu, se ascunde o mare escroacă. O escroacă măcar politică. Tot felul de consilieri trimişi, unul e la Primăria Capitalei. Aş spune că această guvernare, cea actuală, este guvernarea familiilor interlope. Aflăm de familii ale diverşilor demnitari, inclusiv ale premierului Ponta puşi în diverse funcţii. Vorbim de guvernare fanariotă. Postul plătit, postul primit.

Grigore Cartianu: Vorbim despre veşnica piramidă a şpăgii. Nu avem bani pentru reforme pentru că îi pierdem pe şpăgi care se duc la Guvern.

Gândiţi-vă la Zaharescu, un purtător de cuvânt care a luat şpagă pentru reportaje şi a fost dat afară de la PRO TV de Sârbu în şuturi. Când a auzit, Voiculescu l-a luat imediat la Antene. După, a auzit Ponta că e vorba de şpagă, l-a luat la Guvern, purtător de cuvânt.

Apoi Mariana Câmpeanu, aflăm că aduce la minister două şpăgare puternice. Mergeai cu dosarul, dădeai şpagă, bine. Nu dădeai, nu ţi se aproba proiectul pe fonduri europene.  

Liviu Iolu: Nu există un filtru de integritate în aceste instituţii. 

Grigore Cartianu şi Liviu Iolu dezbat cazul arestării comisarului-erou de la Alba

Grigore Cartianu: Mai avem un alt caz recent, consilierul ministrului Energiei, Constantin Niţă, un caz unde se face evaziune fiscală cu 35 de milioane de euro cu afaceri cu petrol. Unul dintre judeţele unde se face cea mai mare evaziune fiscală este judeţul Prahova. Discutăm de oameni care practic, cum am eu o vorbă, nu se dau jos din pat pentru o şpagă mai mică de un milion de euro.

Avem recent cazuri în care diverşi oameni de la PC care furau din ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeană. Alte cazuri în care vorbim de subminarea economiei naţionale. 1.200.000 de euro a fost şpaga pe care şi-a negociat-o fostul şef de la APIA. Bani din ajutoare europene care trebuiau să ajungă la săraci. Să furi din banii Uniunii Europene ca să le iei de la gura săracilor este strigător la cer. Eu le-aş da 30 de ani.

Liviu Iolu: Deschidem un pic cadrul, aproape că nu există dimineaţă fără percheziţii şi descinderi. Vorbim astăzi de un caz cu o evaziune de 50 de milioane de euro, dosar în care sunt implicaţi şi senatori şi judecători. Senatorul PSD a mai fost implicat în dosare care au fost închise, însă. Practic un procuror de la Parchetul Înaltei Curţi apăra această evaziune.

Grigore Cartianu: Este foarte bine, în primul rând pentru DNA. În ritmul ăsta, o să avem un Parlament cu 300 de oameni, cum a votat poporul la referendum. Până acum avem deja vreo 45 de parlamentari care sunt în dosare penale în acest moment. Dacă se vor finaliza cu condamnări şi dacă se vor mai face şi altele, în doi ani vom avea un parlament aşa cum şi-au dorit oamenii. 

În ultimele două săptămâni am avut cazuri nenumărate în care parlamentarii au fost agăţaţi de procurori. A fost cazul finului lui Ponta. Am avut alt caz cu doi parlamentari în cazul Boldea, care este în puşcărie.    

Liviu Iolu: Nu crezi că ar trebui şi o investigaţie a Poliţiei care să spună a fost unul dintre poliţiştii noştri buni sau nu?

Grigore Cartianu: Nu poţi face înţelegeri cu infractorii, să faci târguri cu ei. Nu te arestez preventiv şi tu continui evaziunea fiscală. Există o colaborare stabilită prin cadre legale, când, de exemplu, un martor se află sub protecţia autorităţilor. Dar asta nu înseamnă că se pot întrece aceste cadre legale prin tot felul de târguri.

Berbeceanu ar face bine să lupte cu argumente juridice, să-şi facă o apărare calumea şi să lase scrisorile deschise şi aşa mai departe.  

Oricum, nu este treaba Poliţiei să se ocupe de treaba asta, asta face justiţia. E are rolul de a se asigura că aceste cadre ale lor respectă legea, că nu o încalcă. Puteau până acum, dacă se dovedeşte că aceşti comisari erau pe mână cu infractorii, să scoată aceste rapoarte, să le spunem aşa. Dar poate ele există şi încă nu am aflat de ele. 

Sunt cazuri pe lumea astea unde oamenii îşi construiesc public o imagine foarte bună, dar în spate ei sunt de fapt infractori. După cum la fel nu putem exclude varianta că este o reglare de conturi. Justiţia se va pronunţa, iar noi trebuie să credem în justiţie, aia pe care o avem, eu nu am alta.

Apoi, dacă cineva i-ar fi întins o cursă el trebuia să fie atent să nu cadă în ea. 

Liviu Iolu: Nu ştim dacă este sau nu vinovat, însă este vorba de un caz al unui poliţist cu 20 de ani de experienţă care şi-a făcut treaba foarte bine, dovadă fiind susţinerea comunităţii din care provine. A dat peste cap statisticile Poliţiei în ceea ce priveşte infractorii periculoşi prinşi.

Apoi mai este de evidenţiat şi faptul că procurorii se ajută de infractori ca să-l înfunde pe poliţist.

Grigore Cartianu: Este un caz atipic, este clar. Nu de fiecare dată când un poliţist sau procuror se află în postura asta are o asemenea susţinere. Cu toate acestea, trebuie să fim rezervaţi în ceea ce priveşte mulţimea care l-a susţinut pe comisar, ei nu au avut acces la dosar. Dar în funcţie de ce va decide instanţa vom şti. Dacă este cum spun procurorii, atunci a fost un om cu două feţe. Pe de-o parte a prins mulţi infractori, pe de altă parte este posibil ca el să aibă canal spre alţi infractori pe care îi ajuta.

Sunt proceduri, se poate face un flagrant, de exemplu. Denunţătorii devin dese ori din rândul infractorilor, aceştia obţinând varii avangaje în sentinţele primite la rândul lor. Pe de altă parte sunt convins că există infractori care au fost prinşi de comisar şi vor să se răzbună, dar nu cred că procurorii nu vor separa astfel de indicii de adevăratele dovezi.

Apropo de susţinerea colegilor şi cea populară, să ne gândim la cazul Antonie Solomon. Când a fost arestat preventiv s-au strâns vreo 500 de angajaţi ai Primăriei care au făcut un mare miting. Mai mult, el avea şi susţinere populară. Acum are sentinţă definitivă şi irevocabilă de patru ani.  Aceste lucruri sunt stabilite de cei care ştiu să o facă, procurori şi judecători.

Liviu Iolu: Un interlop căutat internaţional care se autointitulează „dresor de curve“ spune pe un site de socializare că prin arestarea comisarului se face dreptate.

Grigore Cartianu: Este normal ca infractorii să se bucure, dar acest lucru nu spune nimic despre vinovăţia sau nevinovăţia acestora. Până la urmă nu Berbeceanu îi trimite la închisoare, el face dosarul. Condamnarea ţi-o dau judecătorii.

Berbeceanu ar trebuie să se întrebe în oglindă dacă nu cumva a procedat şi el la fel cu infractorii pe care i-a înfundat. Nu poţi să înfunzi nouă infractori şi cu unul să fii pe mână. Nu e normal.

Subiectul arestării comisarului este unul dintre cele mai dezbătute cazuri de acuzare din ultimele zile din România. Opinia publică din România este împărţită între cei care susţin că Berbeceanu este nevinovat şi cei care sunt de acord cu acuzaţiile care îi sunt aduse. 

Procurorii DIICOT îl acuză pe comisarul-şef Traian Berbeceanu de sprijinirea a trei grupări infracţionale care au acţionat pe raza judeţului Hunedoara. Berbeceanu este acuzat de două infracţiuni de sprijinire a unui grup infracţional, trei infracţiuni de favorizare a infractorului, omisiunea sesizării organelor judiciare, mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii.

Şeful BCCO Alba, Traian Berbeceanu, a fost arestat preventiv, joi seară, pentru 29 de zile, în baza unei decizii a Curţii de Apel Alba Iulia, care a admis propunerea procurorilor DIICOT, acesta fiind acuzat că a sprijinit gruparea soţilor Biriescu suspectată de evaziune fiscală cu produse petroliere.

Recursul se va judeca miercuri, 30 octombrie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorii DIICOT au făcut, miercuri, 11 percheziţii în judeţele Alba şi Hunedoara, la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală cu produse petroliere de peste 3,5 milioane de lei, într-un dosar în care este cercetat şi şeful BCCO Alba Iulia, fiind acuzat că a sprijinit grupul infracţional.