8 secrete ale unei vacanţe perfecte: de ce este necesară o perioadă de acomodare înainte de concediu şi de ce avem nevoie de un „airbag mental‟

Deşi alegerea activităţilor de vacanţă pare un lucru simplu, intuitiv, psihologii sunt de părere că mediul de lucru obişnuit are o influenţă uriaşă asupra modalităţilor în care reuşim ne relaxăm. FOTO shutterstock.com

Planificarea, alocarea unei perioade de adaptare, dar şi alegerea locului în funcţie de personalitate şi de preferinţe se numără printre cele mai importante criterii ale unei concediu cu adevărat relaxant.

Vacanţa este cea mai bună variantă pentru eliminarea periodică a stresului, destinderea fizică şi psihică fiind necesare funcţionării optime a organismului. Totuşi, modalităţile prin care se obţine acest echilibru diferă de la persoană la persoană. În timp ce unii se relaxează cel mai bine stând tolăniţi pe plajă, cu un cocktail în mână, alţii se încarcă de energie când rămână activi şi pe perioada concediului, consideră psihologii. 

1. Problema stresului este mult mai complexă decât reuşim să percepem. Potrivit psihologului britanic Judi James, doar ideea unei vacanţe poate deveni un motiv de anxietate pentru unele persoane. „Uneori starea de încordare se intensifică chiar înainte de plecarea în vacanţă, când încercăm să punem toate lucrurile la punct. Stresul este cauzat de doi factori cheie: de control, sau de lipsa lui, şi de percepţie, ceea ce înseamnă că nu contează neapărat ce ţi se întâmplă în vacanţă, ci felul în care asimilezi această perioadă‟, este de părere James. 

Psihologul subliniază importanţa unei perioade de tranziţie, de pregătire. „De obicei încercăm să terminăm totul chiar înainte să sărim în avion‟, mai spune specialista. Psihoterapeutul Karen Rosner recomandă, de asemenea, rezervarea unei perioade de acomodare. „O persoana are nevoie de timp pentru se adapta oricărei situaţii noi. Întreruperea activităţii şi a ritmului de zi cu zi nu se poate face brusc. Ne putem proiecta în viitor, ne putem pregăti pentru plecare, putem face un minimum de planuri. Când avem puţin timp la dispoziţie, ne stresăm foarte mult, ba în legătură cu unde vom merge şi ce vom face, ba să nu uităm ceva. Este într-adevăr obositor şi nu este indicat, pentru că o să se nască un conflict între aşteptările noastre şi capacităţile noastre de a intra în atmosfera de vacanţă‟, precizează Rosner.

2. Planificarea concediului ne ajută să fim pregătiţi pentru orice, mai ales dacă ştim cum să reacţionăm şi în situaţii neprevăzute. „Trebuie să îţi creezi un airbag (n.r. – pernă de aer) mental înainte să pleci în vacanţă, să îţi ajustezi aşteptările. Acest lucru poate părea ceva negativ, însă trebuie să pricepem că nu putem controla, de exemplu, starea vremii atunci când călătorim. Este recomandat să ne facem planuri pentru mini-dezastrele care ne-ar putea lua prin surprindere. Însă controlul este un factor de creare a stresului şi de multe ori încercarea de a pune la punct o vacanţă în care totul merge ca la carte poate crea stări acute de anxietate‟, consideră psihologul Judi James. 

3. Deşi alegerea activităţilor de vacanţă pare un lucru simplu, intuitiv, psihologii sunt de părere că mediul de lucru obişnuit are o influenţă uriaşă asupra modalităţilor în care reuşim ne relaxăm. De exemplu, pentru persoanele cu slujbe foarte solicitante, vacanţele în staţiunile de relaxare ies din discuţie. James este de părere că dacă eşti obişnuit să fii tot timpul agitat, nu îi poţi comanda corpului şi creierului tău să se relaxeze brusc. 

Fiecare persoană trebuie să îşi selecteze activităţile de vacanţă în conformitate cu stilul şi trăsăturilor ei de personalitate. Trebuie să fii atent la semnalele propriului tău organism şi la dorinţele tale, precizează şi psihoterapeuta Keren Rosner. 

Pentru cine funcţionează relaxarea creativă? 

Specialista britanică mai spune că pentru a avea un sejur cât mai liniştitor, oamenii trebuie să îşi folosească partea neglijată a creierului în restul timpului. „Mulţi oameni de afaceri se simt foarte bine atunci când fac lucruri pe care nu le fac la locul de muncă. De pildă, persoanele care lucrează cu cifre se relaxează atunci când desfăşoară activităţi care implică gândirea creativă‟, completează James.

4. În unele cazuri, deşi mental suntem pregătiţi pentru o pauză de la muncă, corpul nostru, neobişnuit cu starea de repaus, pare că luptă împotriva noastră. Boala timpului liber este un sindrom care apare adesea în cazul persoanelor foarte stresate şi solicitate, spun psihologii. Cauza este schimbarea bruscă a ritmului, care slăbeşte sistemul imunitar, motiv pentru care apar durerile musculare, de cap sau stările de vomă. „Aceşti oameni se află mereu la birou, la întâlniri de afaceri sau acasă, în faţa calculatorului. Nu renunţă nici măcar în vacanţă, la telefon sau laptop şi nu reuşesc să se detaşeze. Resursele psihicului sunt şi ele limitate‟, explică Rosner.

5. Un motiv de nelinişte pentru multe persoane îl reprezintă şi mersul cu avionul. Soluţia psihologului britanic Judi James este pe cât de simplă, pe atât de eficientă, spune aceasta. „Păcăliţi-vă singuri că vă place. Fobia nu este o teamă, ci evitarea lucrului care induce frica. Trebuie să îl înfruntaţi. Repetaţi-vă în gând că vă place să zburaţi şi faceţi acest lucru chiar dacă, în mod conştient, nu îl credeţi‟, sfătuieşte specialista.

Cum liniştim copiii plictisiţi

6. Odată ajunşi în vacanţă, detaşarea de activităţile profesionale este, deşi dificilă, obligatorie. Multe dintre persoanele dedicate trup şi suflet carierei se tem că s-ar putea plictisi dacă renunţă la obiceiurile lor zilnice legate de locul de muncă. 

Pentru unii poate fi foarte greu să se rupă cu adevărat de serviciu, chiar şi pentru câteva zile, aşa că, dacă încep să îşi verifice mail-urile, se mint singuri că o fac din necesitate, de teamă că imperiul profesional se va prăbuşi în lipsa lor. Când, de fapt, nu sunt obişnuiţi să ia o pauză şi se plictisesc, precizează James. 

7. Totuşi, copiii se plictisesc mai repede decât părinţii în vacanţă, caz în care psihologul britanic recomandă, pentru un sejur armonios, folosirea psihologiei inverse sau a empatiei. „Pune-te în locul lor. Ce te-ar motiva? Copiii se entuziasmează repede, dar cel mai tare îi bucură interacţiunea socială şi oportunitatea de a-i impresiona pe ceilalţi. Aşadar, pentru ei ar fi ideal să cunoască alţi copii, să îşi facă noi prieteni‟, sfătuieşte psihologul britanic.

8. Aşa cum la începutul concediului avem nevoie de o perioadă de tranziţie înainte de a pleca în călătorii, şi la sfârşitul sejurului este recomandat să alocăm câteva zile tranziţiei, sfătuieşte Judi James. „Acesta este «medicamentul» perfect pentru stările de tristeţe post-vacanţă. Alocaţi puţin timp rememorării întâmplărilor din concediu, iar apoi încercaţi să vă întoarceţi, gradual, la viaţa normala, de acasă, şi să vă pregătiţi mental de serviciu‟, adaugă specialista.