Ingredientul secret al oraşului Sheffield, cel mai fericit din Marea Britanie
0Aflat în nordul Angliei, oraşul Sheffield seamănă cu ţinuturile din basme, nu pentru castele şi regi, ci pentru reţeta care-i face pe localnici să fie cei mai fericiţi din Marea Britanie. E greu să ne imaginăm că un oraş industrial, cocoţat pe dealurile umede ale unei ţări cu o climă enervant de tristă, poate să fie un loc atât de vesel. Sheffield este viu.
Când Marea Britanie aruncă tot mai multe săgeţi dureroase la adresa României, eu vă propun o incursiune într-unul dintre oraşele englezeşti mai puţin pomenite în presa noastră. Sunt locuri încă nealterate de prejudecăţi şi stereotipuri asupra imigranţilor, ba mai mult, astfel de oraşe te încântă prin diversitatea lor culturală şi prin localnicii care te aşază la masa lor, chiar dacă eşti român, indian sau chinez. Povestim despre Sheffield, oraşul în care confunzi vulpile de pe stradă cu câinii vagabonzi, dar în care lumea se trezeşte cu zâmbetul pe buze.
În magazine vânzătoarele ţi se adresează cu „love“: Yes, love; OK, love; You alright, love?
Am trăit puţin peste un an în Sheffield, un oraş studenţesc din nordul Angliei, în apropiere de Leeds, de minunatul York şi de mai popularul Manchester. Sheffield mi-a amintit în nenumărate rânduri de Clujul nostru întins pe dealuri, pulsând de arta, de urbanismul şi de vibraţia insolită a studenţilor. Localnicilor le place să spună că oraşul lor a fost construit precum Roma, pe şapte coline. Chiar şi în aceste condiţii, mai puţin prielnice pentru a pedala, cei mai mulţi locuitori preferă să străbată oraşul pe bicicletă. Este un efort intens pentru „novici“, dar te ţine în formă. Construit la începutul secolului al XII-lea, Sheffield este străbătut de râul Sheaf, cel de la care îşi ia şi numele, dar este cunoscut şi sub denumirea de „Oraşul de oţel“.
La un prim contact cu Sheffield, îţi dai seama că engleza învăţată în şcoală nu te ajută prea mult, aici lumea vorbeşte cu accent de South Yorkshire, oamenii îţi zâmbesc pe stradă, iar în magazine vânzătoarele ţi se adresează cu „love“: Yes, love; OK, love; You alright, love? Trebuie să menţionez că oraşul a fost desemnat „cel mai fericit“ din Marea Britanie, devansând capitala Londra sau oraşe în vogă ca Bristol sau Brighton.
Un oraş cu jumătate de milion de locuitori, Sheffield găzduieşte în fiecare an aproximativ 70.000 de studenţi din toată lumea care vin să studieze la cele două mari universităţi ale oraşului, University of Sheffield şi Sheffield Hallam University, centre educaţionale unde învaţă şi foarte mulţi studenţi români. Tocmai de aceea, oraşul se simte ca un campus universitar, iar străzile centrale se împânzesc de tineri în fiecare noapte de weekend. Poate şi de aici preţurile mai mici decât în alte oraşe mari ale Angliei.
Biciclişti în Peak District FOTO Shutterstock
Off-road cu bicicleta şi călărie în păduri
Deşi a fost un oraş industrial timp de 250 de ani, faimos pentru cuţitele şi tacâmurile fabricate aici, precum şi pentru oţelul inoxidabil care a fost descoperit de Harry Brearley în 1912, în „Laboratoarele Brown Firth“, din Sheffield, oraşul este acum o oază de verdeaţă. Pentru a contrabalansa aspectul industrial al clădirilor, în Sheffield s-au creat de-a lungul timpului peste 80 de parcuri şi grădini publice. Statisticile arată că este unul dintre cele mai verzi oraşe din Europa şi peste 44% din localnici trăiesc la cel mult 15 minute distanţă de un parc. De fapt, mai mult de o treime din oraş se află situată în Parcul Naţional Peak District. Nu te poţi duce în Sheffield fără să nu îţi petreci o zi în pădurile din apropiere. Aici, este ceva obişnuit să faci off-road cu bicicleta pe dealurile verzi sau să călăreşti prin parcuri.
Altfel, Sheffield este un oraş gri. Uneori cărămiziu, atunci când soarele, rar la vedere, te lasă să vezi adevăratele culori ale clădirilor. Strada principală, preferata studenţilor, este West Street, pe care se află presărate pub-uri de toate felurile, restaurante şi pizzerii. Este strada nopţilor albe, care se închide în Leopold Square. Mai jos, spre centrul oraşului, urmezi linia tramvaiului – Sheffield nu are metrou – şi ajungi, pe străduţele pavate în piatră albă, ca de marmură, în inima mixtă a oraşului de oţel. Acolo unde noul se îmbină cu medievalul, unde clădirea Primăriei, puternică şi grea, construită cu piatră fumurie şi cu sculpturi care amintesc de industria oraşului, veghează asupra întregii pieţe. În apropiere, până în 2010, se afla celebra roată plimbăreaţă „Sheffield Eye“, din care puteai vedea întregul oraş de sus. După un tur al mai multor oraşe din Anglia, roata s-a întors în Londra. Dar spaţiul gol se umple periodic cu câte un târg savuros cu mâncăruri internaţionale, dar şi tradiţionale.
În apropiere se află Bakers Pool, care te invită să te bălăceşti puţin în zilele de vară (e voie!), în fântâna din faţa clădirii „City Hall“, un fel de Sala Palatului a noastră, în care au loc diverse evenimente. Centrul oraşului merită luat la pas, te poţi opri în Winter Gardens, una dintre cele mai mari clădiri din sticlă, în stil victorian, construite vreodată în Marea Britanie, unde peste 2.500 de plante din toată lumea sunt găzduite.
De aici, poţi accesa direct zona artei la Millenium Galleries, care adăposteşte piese de artă ce amintesc de patrimoniul oraşului Sheffield. După cum vă spuneam, Sheffieldul e verde, un alt loc de tipul acesta fiind şi fabuloasele Grădini Botanice, care se umplu cu studenţi în timpul primăverii.
În faţa clădirii City Hall din centrul oraşului FOTO Mike Taylor
Derby de oţel
Preţuri mai mici decât în Londra
- O bere locală în restaurant: 15 lei
- Prânz la un fast-food: 40 de lei
- O cafea şi o prăjitură în centrul oraşului: 26 lei
- O sticlă de apă (1,5 litri) în supermarket: 4 lei
- O călătorie cu autobuzul: 6 lei
- Taxi – tariful porneşte de la: 10 lei
- Un bilet la muzeu: la majoritatea intrarea este gratuită
Sheffield este un oraş tânăr, în care taţii stau la băută cu fiii lor, iar profesorii ies vineri seara în oraş, la pub-ul de vizavi de universitate, cu studenţii pe care i-au evaluat cu două ceasuri înainte. E puţină autocenzură în Sheffield, oamenii par să se simtă liberi şi confortabili în oraşul lor. Dacă veţi vizita vreodată „Oraşul de oţel“ nu veţi rămâne impresionaţi de la prima debarcare din tren. Cel mai apropiat aeroport este la Manchester sau la Doncaster, de acolo trebuie să luaţi trenul sau autobuzul până în Sheffield. Nu e cel mai frumos oraş englezesc, dar vă recomand o şedere mai lungă, pentru prietenii, pentru a prinde un meci de fotbal, o drumeţie prin pădure sau o partidă de snooker.
Sheffielders, locuitorii din Sheffield, se mândresc cu primele echipe de fotbal înfiinţate vreodată în istorie. Ei spun frecvent că au „inventat fotbalul“. Nu au făcut asta, dar l-au organizat în 1857 odată cu înfiinţarea lui Sheffield Football Club şi apoi, în 1860, cu Hallam Football Club. Huliganii roşcaţi din filme pot fi văzuţi, „pe viu“, şi în 2013, în Sheffield. Rivalitatea dintre cele două echipe mari ale oraşului, Sheffield Wednesday şi Sheffield United, este cunoscută sub numele de „Derby-ul Oraşului de oţel“.
Prima dintre cele două echipe l-a propulsat pe românul Dan Petrescu în echipa lui Chelsea, după un an petrecut în Hillsborough (1994-1995), stadionul celor de la Sheffield Wednesday. Stadion care a rămas în istorie pentru unul dintre cele mai groaznice accidente din lumea sportivă. „Dezastrul de la Hillsborough“ s-a petrecut pe 15 aprilie 1989, la un meci din FA Cup, dintre Liverpool şi Nottingham Forest, la care 96 de oameni au murit striviţi şi alţi 766 au fost răniţi. O zi tristă care a rămas în istoria fotbalului, dar şi a oraşului Sheffield.
Campusul Endcliffe Village, în iarna lui 2010 FOTO Iulia Roşu
Muzică, arte şi teatru
Dincolo de fotbal, Sheffield e renumit pentru nume celebre din muzică, precum Arctic Monkeys, Joe Cocker sau Pulp. Probabil apa de la robinet chiar e specială în Sheffield. Dar asta nu-l face neapărat un oraş aparte, ci validează încă o dată că Marea Britanie este o scenă imensă în lumea muzicii. Aproape în fiecare seară poţi găsi în Sheffield locuri în care să asculţi gig-uri (concerte) live, iar de cele mai multe ori astfel de locuri strâng sub acelaşi acoperiş oameni cu vârste diferite, de naţionalităţi diferite, pentru care însă statutul social, rasa sau anii se anulează sau se completează.
Merită menţionate două festivaluri pe care le puteţi folosi ca pretexte pentru a vizita Sheffieldul: „Grin Up North Sheffield Comedy Festival“ şi „Tramlines Festival“ sau, dacă sunteţi fani, vă puteţi opri în Sheffield pentru a urmări Campionatul Mondial de snooker, care se ţine la Crucible Theatre.
Festival de muzică FOTO Iulia Roşu
Cel mai fericit oraş
Este al patrulea oraş ca mărime din Anglia. Nu ai spune asta despre Sheffield ţinând seama de confortul pe care ţi-l oferă, de uşurinţa cu care poţi cunoaşte oameni, chiar dacă eşti doar în trecere. Sheffield înseamnă o experienţă diferită de orice găsim în Londra, de la mâncare şi accent, la preţul berii şi mirosul industrial pierdut prin frunzele copacilor.
Mike Taylor, originar din Irlanda, s-a mutat din Londra în Sheffield acum 20 de ani. Am fost colegi la Universitate, deşi el are puţin peste 40 de ani. Este un tip care se declară fericit după un off-road pe bicicletă în Peak District, urmat de o cană cu ceai Yorkshire Tea cu lapte.
„Ritmul vieţii şi prietenia oamenilor din Sheffield fac din acest oraş unul cu adevărat primitor“, spune el.
„Departe de centrul oraşului, cu teatrele, cafenelele, barurile şi viaţa de noapte agitată, există parcul Peak District care merită explorat. Este unul dintre cele mai vizitate parcuri din Marea Britanie. Dar nu e vorba doar despre Sheffield şi despre Peak District, întregul ţinut Yorkshire a fost votat recent, la World Travel Awards din Antalya, Turcia, drept cel mai bun loc de trăit din Europa, surclasând oraşe celebre precum Paris, Roma, Barcelona sau Florenţa. Nu veţi putea rămâne în oraş cât timp am stat eu, dar vă veţi dori să rămâneţi mai mult după ce îl veţi fi vizitat“, a adăugat Mike.
Sosul made in Sheffield
Ca majoritatea oraşelor din Anglia, şi Sheffield miroase a curry, a kebap sau a fish and chips. După cel de-Al Doilea Război Mondial, atunci când Germania a bombardat oraşul în ceea ce a rămas cunoscut drept „Sheffield Blitz“, industria a intrat în recesiune. Prin anii ’50 şi ’60, un val de imigranţi din Asia şi India a venit să-şi facă o altă viaţă în Sheffield. Acum, în 2013, fiecare colţ de stradă găzduieşte un fast-food de unde îţi poţi cumpăra la ceas de noapte un kebap.
Dar mirosul cel mai proeminent care te loveşte când ajungi în Sheffield este cel al sosului Henderson’s Relish. Cu o istorie de peste 100 de ani, sosul este un produs exclusiv fabricat în Sheffield. Pentru mulţi ani, nu a putut fi cumpărat din niciun alt oraş, fiind mai degrabă „ingredientul secret“ din Sheffield. A pornit ca o mică afacere de familie, dar a devenit un brand mai întâi la nivel local, apoi în tot ţinutul Yorkshire, ca în cele din urmă, să fie comandat online de soldaţii englezi, originari din Sheffield, ce făceau parte din trupele trimise în Irak.
Reţeta sosului a rămas nemodificată încă de la început, probabil acesta este şi succesul unui business la nivel local. Localnicii spun că odată ce guşti din sosul Henderson’s Relish, nicio altă masă nu va mai avea aceeaşi savoare fără el. De fapt, ingredientul secret ar sta în apa de la robinet din Sheffield, folosită în reţeta sosului, care pare să aibă aceleaşi proprietăţi miraculoase ca şi apa vie a eroului de basm Harap-Alb.
Mai jos, clădirea în care se fabrică sosul, cea pe lângă care treceam zilnic, în drum spre cursuri
Hartă de Dana Donciu
Acest material a apărut în „Adevărul de Weekend”