FOTO VIDEO Montreal, oraşul care aduce parfum franţuzesc în Canada
0
Al doilea cel mai mare oraş canadian proiectează modelul francez pe fundalul american şi dă o notă de originalitate unei metropole cosmpolite.
Montreal! Oraşul în care Nadia Comăneci a dat, acum 37 de ani, ora exactă în gimnastica mondială! Sau metropola în care Lucian Bute strânge 17.000 de oameni la meciurile care l-au făcut un star al boxului de pretutindeni. Pentru români, aceste două conotaţii sportive sunt cele mai familiare, dar Montrealul reprezintă infinit mai mult. E cel mai mare oraş al regiunii Quebec, provincia franceză a Canadei, şi una dintre cele mai frumoase aşezări ale Americii de Nord.
Pentru a vizita Montrealul e bine să te încadrezi în perioada martie – noiembrie, deoarece atunci vremea e prielnică, chiar dacă verile sunt destul de umede. Orice decalaj de plus /minus o lună îţi poate aduce surprize mari. La prima vizită acolo, petrecută într-un februarie târziu, am avut ocazia de a da peste o zăpadă de vreo patru metri şi un frig de circa 20 de grade sub zero. M-am jurat la vremea respectivă că nu mai calc în Canada, dar nu m-am ţinut de cuvânt şi bine am făcut, deoarece am avut ocazia de a descoperi Montrealul, dar şi restul provinciei, despre care pot spune că sunt printre cele mai fascinante locuri din lume.
Ce are atât de special acest oraş? Închipuiţi-vă o parte din Paris, Lyon ori Bordeaux, teleportat în America zgărie-norilor, a străzilor cu benzi multe şi late, a parcurilor imense, a fast-foodurilor cu porţii XXL. E un mixt europeano- american care dă bine de tot. Oraşul în sine, e ridicat în jurul unui munte. Mă rog, canadienii spun că e munte, dar de fapt e o colină mai răsărită, de unde panorama oraşului arată extraordinar. Mount Royal, aşa se numeşte locul, dă şi denumirea oraşului, care iniţial s-a numit Fort Ville – Mary. Influenţa franceză este prezentă peste tot. Limba oficială a oraşului, dar şi a provinciei Quebec, este franceza. Localnicii se socotesc a fi în primul rând quebecoşi şi abia apoi, mai cu jumătate de gură, canadieni, iar de-a lungul timpului au existat câteva tentative de a se rupe de restul statului, însă toate au eşuat. Nu trebuie să vă mire însă faptul că toate instituţiile au steagul alb-albastru al Quebecului, arborat la intrare, şi doar unele mai ţin şi „arţarul roşu” al Canadei în acelaşi loc.
Deşi franţuzit, oraşul are un downtown autentic american, cu blocuri care se înalţă semeţ către cer, cu etaje mai multe decât poţi număra într-un minut. Se află chiar la poalele Mount Royalului, unde se găseşte şi artera principală a oraşului, bulevardul St. Catherine, înţesat de magazine ale firmelor cunoscute, de la Zara şi H&M, la Luis Vuitton, Armani etc. Montrealul este deservit de un sistem de transport impecabil. Are metrou construit acum aproape 50 de ani, după modelul parizian, şi multe autobuze, care acoperă tot oraşul, cu tot cu suburbii. Inedită este prezenţa unui oraş subteran, o adevărată bijuterie arhitecturală, care leagă şapte staţii de metrou şi două de tren prin tunele subterane. Acesta pasaje traversează mare parte din centru şi sunt perfect semnalizate cu plăcuţe, astfel încât să poţi ieşi la hotelul pe care îl cauţi sau la mallul de care ai nevoie. Această reţea subterană acoperă peste zece kilometri patraţi şi e înţesată de mici magazine şi cafenele, iar pe unele tuneluri se organizează expoziţii de arte.
Toleranţă maximă faţă de gay
Montreal are o viaţă de noapte agitată, concentrată în cluburile şi barurile din apropierea downtown-ului, unde se bea bere şi se fumează afară, pentru că în interior e interzis. Quebecoşii sunt oameni cu sete de distracţie, indiferent de vârstă sau de locul din care provin părinţii ori bunicii acestora. Oraşul e liber de prejudecăţi, tineri de culoare, asiatici, irlandezi pistruiaţi, italieni zgomotoşi şi hispanici fac un front comun în discoteci fără a avea o problemă unul cu celălalt.
Montrealul este recunoscut în lume şi pentru toleranţa faţă de minorităţile sexuale. Ba mai mult, există şi o zonă numită Gay Village, destinată lor, unde sunt case cu steagul curcubeului, simbolul lor, în vreme ce staţia de metrou Beaudry, din mijlocul zonei, are coloanele colorate după acelaşi model.
Din centru, străzile coboară spre portul de pe fluviul St. Laurent, unde se află aşa –numitul Old- Montreal, oraşul vechi, o zonă superbă, cu faleză şi multe restaurante, înţesate vara de turişi dar şi de localnici. Deşi cu sânge francez în vene, quebecoşii au tabieturi de americani. Îşi mănâncă prânzul la restaurant şi-l stropesc cu o bere sau un pahar de vin, fără a ţine cont că apoi se întorc la birou. După ce termină ziua de lucru, mulţi se întorc în cârciumi pentru a se „pregăti” de cină şi abia seara târziu ajung acasă. Vechiul Montreal păstrează pe undeva amprenta secoului trecut şi are clădiri arhaice şi străzi pietruite pe care te poţi plimba într-o trăsură cu cai, strunită de un localnic îmbrăcat în uniformă.
Formula 1 pe insula Notre Dame
Centrul oraşului este legat de suburbii printr-o reţea deasă de autostrăzi, dar şi prin câteva poduri peste fluviul St.Laurent. În mijlocul acestuia, municipalitatea a ridicat o insulă artificială, folosind pământul scos după escavarea necesară construirii metroului. Insula se numeşte Notre Dame şi aici se regăseşte circuitul de Formula 1. Etapa de la Montreal este de regulă la începutul lunii iunie şi beneficiază de o asistenţă impresionantă. Pe insulă se poate ajunge cu maşina sau cu metroul şi, dincolo de circuit, acolo se află Cazinoul, Biosfera şi un parc de distracţii, La Ronde. Vara, insula este luată cu asalt de localnici, în special în zilele de weekend, dar iarna este absolut pustie.
Montrealul este recunoscut şi apreciat pentru numeroasele biserici şi catedrale, cea mai mare dintre ele fiind Oratoriul Saint Joseph, cu o cupolă asemănătoare basilicii Sfântul Petru din Roma. Oratoriul este cea mai mare biserică din Canada, o construcţie impresionantă, la care ajungi după ce urci zeci de scări. Din punct de vedere turistic, oraşul este o hartă deschisă şi extreme de accesibilă. Există inscripţii peste tot, localnicii vorbesc fluent şi engleza, nu doar franceza, şi cu puţin noroc, poţi întâlni şi români pe stradă. Există o comunitate numeroasă, creeată şi datorităm sistemului relativ permisiv de a emigra în această ţară a lumii. Conform statisticilor, la începutul anilor 2000, peste 10.000 de români s-au stabilit la Montreal, înfiinţând printre altele un ziar şi un post de radio în limba română, însă întreaga comunitate numără spre 100.000 de oameni.
Chiar dacă se află pe continentul nord-american, Canada şi, implicit Quebecul şi Montrealul, au resimţit mult mai puţin criza financiară. Pe vremea când yankeii îşi pierdeau casele ipotecate pe la bănci, la Montreal se trăia bine, pe salarii de câteva mii de dolari canadieni, care sunt cam de aceeaşi valoare cu cei americani. Între timp, bunăstarea s-a mai diluat, dar nu e nici de departe un loc în care localnicii să-şi pună problema zilei de mâine.
La şase ore de Niagara
De la Montreal se poate ajunge destul de uşor la Cascada Niagara. Pe autostradă călătoria durează în jur de şase ore şi în drum se poate face o oprire şi la Toronto, cel mai mare oraş al Canadei. O vizită la Niagara merită făcută, mai cu seamă că de pe malul canadian cascada este mult mai spectaculoasă decât de pe cel american. Din Montreal e facil de mers şi la Ottawa (capitala dministrativă a Canadei), dar şi la Quebec City, oraşul care dă numele provinciei. Pentru ambele destinaţii drumul durează în jur de două ore.
Sfaturi utile
Pentru a merge la Montreal este nevoie de viză de Canada, care se eliberează la Ambasada de la Bucureşti
Un bilet de avion procurat din timp poate costa până în 600 de euro, dar de regulă costă 700-800 de euro
De la Amsterdam sau Paris, drumul durează în jur de şapte ore, iar de la Londra cam şase ore
La aeroportul internaţional din Montreal nu există metrou, dar sunt autobuze care merg spre oraş
Cazarea la hotelurile din centru e destul de scumpă, 200-300 de dolari, dar se găsesc şi variante mai ieftine, de până în 100 de dolari
Cel mai simplu mod de a te deplasa prin oraş este metroul
Preţurile la mâncare şi la băutură sunt mai mari decât în România. La fel şi la ţigări
Există magazine cu „haine la grămadă”, un soi de outleturi ieftine, precum celebrele lanţuri americane, TG Maxx ori Ross.
Nu căutaţi sala în care Nadia a obţinut primul zece, pentru că aceasta a fost transformată în pavilion expoziţional
Două atracţii turistice importante sunt Biodomul şi Grădina Botanică. Situate lângă staţia de metrou Pie Ix. Tot acolo se află şi stadionul Olimpic, dar şi stadionul Saputo, unde joacă formaţia Impact de Montreal, angrenată în campionatul de fotbal nord-american, MLS, şi care-i are în componenţă pe italienii Nesta, Ferrari şi Di Vaio
Montreal este un oraş foarte sigur, dar e bine de evitat în timpul nopţii zona de nord, unde locuiesc foarte mulţi hispanici, care muncesc la negru
La restaurant cu băutura de acasă
Gurmanzii nu vor fi deloc dezamăgiţi la Montreal. Oraşul este plin de restaurante, paleta culinară refectând amestecul de naţionalităţi prezente în oraş. La mare modă sunt acum micuţele cârciumi portugheze, unde se prepară puiul Churraso şi se bea vin roşu la carafe. Foarte căutate sunt şi restaurantele peruviene, care prepară fructe de mare, asortat cu vin alb de Chile. Se găsesc însă şi localuri greceşti ori asiatice, pizzeri italiene şi nu lipsesc nici restaurantele tipic americane, în care plăteşti o sumă fixă, 15-20 de dolari, şi mănânci cât te ţine maţul (băutura este însă pe bani, se plăteşte separat). Pentru a atrage clienţii, multe restaurante le lasă, ba chiar te încurajează să vii cu berea sau cu vinul de acasă, şi să mănânci la ei. Există afişe la intrare care precizează asta, iar ospătarii ori chelnerii nu strâmbă deloc din nas când scoţi sticla de vin din plasă, ba mai mult ţi-o bagă şi la rece.
Se încarcă comentariile...
