Lângă insulă se află ruinele cetăţii antice Capidava. În rest: sate pescăreşti, sălbăticie, vestigii istorice şi culturale, natură neatinsă, O zonă care ar fi ajuns departe din punct de vedere turistic dacă ar fi avut „şansa“ să fie în Ungaria sau Austria. Şi tocmai de aceea mă întreb mereu: noi de ce nu profităm? E o întrebare retorică, pe care ne-o punem uneori agasant şi într-un mod introspectiv: de ce noi nu putem? Chiar dacă nu avem tot, avem mult. Natura ne-a dăruit destul, şi nu mi-e ruşine nici cu mediul... antropic.

Orice şcolar ştie că Dunărea reprezintă cel mai mare fluviu al Uniunii Europene şi al doilea după Volga în tot spaţiul european. De asemenea, este singurul mare fluviu european care curge de la vest la est. Napoleon numea Dunărea „regele râurilor europene“, iar Nicolae Iorga, „cea mai bogată în daruri“. Cele 10 ţări prin care curge sunt Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina. Dunărea are unica Deltă a Europei. Deltă care se află în cea mai mare parte pe teritoriul României şi pe care începem să o respectăm şi să o promovăm cum se cuvine. Dar ce ne facem cu restul Dunării? Dintr-un total de 2860 de kilometri, 1050 trec prin România. Şi nu facem nimic cu aceşti... kilometri. Pentru că aşa îi şi tratăm: asemeni unor kilometri.

Cu excepţia Deltei, nu valorificăm deloc restul Dunării. Cu mici excepţii, precum Cazanele (unul dintre cele mai spectaculoase peisaje riverane din Europa şi din lume) şi Orşova, Portul Cultural Cetate al poetului Mircea Dinescu, şi oarecum oraşele Cernavodă, Brăila, Galaţi şi Tulcea – care încep să se dezvolte din punct de vedere turistic.

Am putea avea porturi turistice, plaje amenajate, ministaţiuni sau minicroaziere organizate pentru români şi rezidenţi. Am putea dezvolta turismul rural şi turismul vitivinicol la Dunăre.

Mă voi concentra acum pe Cernavodă, care mi se pare unul dintre cele mai cu potenţial oraşe dunărene de pe teritoriul românesc. Aşa cum judeţul Constanţa are vestita rivieră a Mării Negre, deci Litoralul românesc, în partea vestică are şi o rivieră dunăreană, a cărei capitală este, clar, Cernavodă.

Festivalul Dunării, la prima ediţie (27-30 iulie)

În perioada 27-30 iulie, în Cernavodă (Centrul Civic) se va desfăşura Festivalul Dunării, organizat de Innovation Travel în parteneriat cu Primăria Cernavodă. Evenimentul are ca scop dezvoltarea turistică a rivierei dunărene din judeţul Constanţa şi promovarea tradiţiilor celor 18 minorităţi etnice din Dobrogea (turci, tătari, greci, lipoveni, ucrainieni, italieni, evrei, rromi etc.). În cadrul festivalului va fi pregătit un târg autentic, iar bucatele oferite la faţa locului vor ademeni pe toţi cei prezenţi. Ceaunele cu borş de peşte, saramura de crap, costiţa marinată de porc cu varză călită şi sărmăluţe cu mămăliguţă vor rivaliza cu grătarele încinse pentru pastramă, iar desertul turcesc „baclava“ n-ar trebui ratat de nimeni. Mai mulţi producători vor expune peşte şi produse din peşte, produse alimentare (tradiţionale şi bio/ecologice/organice), produse din carne şi brânzeturi, băuturi alcoolice tradiţionale (bere, vin, ţuică, palincă) şi băuturi non-alcoolice, produse apicole, dulceţuri, gemuri, compoturi, accesorii hand-made, articole vintage şi bijuterii, dulciuri (turtă dulce, prăjituri de casă, produse din ciocolată), delicatese - produse gourmet, ceaiuri, cafea, miere, siropuri, sucuri, articole vestimentare şi accesorii, cosmetice naturale artizanale, icoane, decoraţiuni din sticlă, ceramică şi multe altele. Cei interesaţi să participe la târg, ca expozanţi, pot scrie la adresa de email office@innovationromania.com.

De asemenea, Innovation Travel şi Primăria Cernavoda, vor reuni, timp de 3 zile, tot în timpul Festivalului Dunării, touroperatori specializaţi pe incoming, jurnalişti români şi străini, bloggeri, operatori de croaziere dunărene, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale. Pe 29 iulie, aceştia vor ajunge şi pe vestita insulă Inelul de Piatră de la Capidava, unde vor asista la deschiderea Academiei de vară Atlantykron, eveniment unic în lume, ajuns la ediţia 28 şi care în acest an se desfăşoară între 28 iulie şi 6 august.

„Festivalul Dunării“ urmăreşte creşterea notorietăţii şi furnizarea de informaţii privind obiectivele turistice din zona constănţeană a Dunării, în scopul atragerii de turişti şi creării de noi programe turistice dedicate Dunării. Formele de turism promovate în cadrul evenimentului sunt turismul rural, turismul vitivinicol, circuitele culturale, croazierele dunărene, turismul activ şi în natură şi turismul de aventură.

Pe 29 iulie, între orele 10.00 şi 13.00, la Casa de Cultură Cernavodă va avea o ediţie regională a Romanian Travel Forum, unde vor participa circa 100 de reprezentanţi ai industriei turistice, jurnalişti şi bloggeri atât din Bucureşti şi din ţară, cât şi locali şi din judeţul Constanţa. Conferinţa îşi propune o mai bună comunicare între touroperatorii români specializaţi pe incoming, turism intern şi MICE (industria de evenimente), touroperatorii internaţionali interesaţi de turismul dunărean, proprietarii români de structuri de cazare şi reprezentanţii mass-media, pentru conştientizarea importanţei dezvoltării turismului dunărean. De asemenea, evenimentul urmăreşte identificarea unor soluţii de promovare şi valorificare a potenţialului Dunării în arealul judeţului Constanţa, dezvoltarea parteneriatului public-privat în regiunea constănţeană a Dunării, promovarea către investitori a potenţialului turistic al Dunări precum şi modernizarea, dezvoltarea sau crearea facilităţilor portuare turistice de pe Dunăre pentru a permite acostarea vaselor de croazieră în aceste porturi.

Cum stăm cu croazierele dunărene?

În prezent, 160 de nave operează croaziere pe Dunăre, comparativ cu 1992, când numărul acestora era doar de 13. Din anul 2014 s-au lansat încă 15 nave noi de croazieră pe Dunăre. Aproximativ 150.000 de turişti au ales în anul 2013 să participe la croaziere pe Dunăre, dar nu toţi au ajuns până în porturile româneşti Tulcea sau Constanţa.

Turismul de croazieră pe Dunăre, aflat în 2016 la cel de al 15-lea sezon, a înregistrat totuşi o creştere constantă, în ultimii zece ani aproape dublând-se numărul navelor care au ajuns în porturile de destinaţie din Delta Dunării. Sezonul estival 2016 a fost cel mai bun, fiind depăşite estimările operatorilor de turism. Dacă în sezonul estival 2015 au fost înregistrate în Portul Tulcea şi în celelalte porturi din Deltă 230 de sosiri de nave de croazieră, cu 27.600 de turişti, pentru 2016 se miza pe o creştere la 245 de nave, cu 32.500 de turişti. Creşterea a fost peste aşteptări, la Tulcea şi în celelalte porturi ale Deltei Dunării acostând 298 de nave, cu aproximativ 40.000 de turişti.

Problema acordării vizelor pentru turiştii aflaţi în croazieră îngreunează mult accesul acestora pe teritoriul României. După pieţele tradiţionale Austria, Germania şi Marea Britanie, China, America Latină, SUA sunt principalele zone potenţial emiţătoare de turişti pentru croazierele pe Dunăre.

La nivel mondial Dunărea are cea mai mare cotă de piaţă – 33%, dar trebuie să ţinem seama de provocări. Peste 310.000 de oameni trăiesc direct sau indirect din turismul dunărean. Dunărea are şi alţi concurenţi redutabili – Nilul, apoi avem şi rutele exotice pe Gange, Amazon, Mississippi, Yangtze.