Everestul s-a micşorat şi va fi remăsurat INFOGRAFIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Date obţinute de la un satelit au indicat că e posibil ca Everestul, cel mai înalt vârf muntos al planetei, să fi pierdut din înălţime în urma seismului din 2015 FOTO Wikipedia
Date obţinute de la un satelit au indicat că e posibil ca Everestul, cel mai înalt vârf muntos al planetei, să fi pierdut din înălţime în urma seismului din 2015 FOTO Wikipedia

După ce sateliţii au furnizat indicii că Everestul s-a „scufundat“  din cauza cutremurului din anul 2015, India a decis să trimită o echipă care să verifice înălţimea celui mai înalt vârf muntos de pe Pământ.

Şeful agenţiei indiene de cartografie, Swarna Subba Rao, a anunţat recent că va trimite o echipă de cercetători care să măsoare din nou înălţimea Vârfului Everest, relatează CNN. Decizia a fost luată după ce date obţinute de la un satelit au indicat că e posibil ca Everestul, cel mai înalt vârf muntos al planetei, să fi pierdut din înălţime în urma seismului din 2015. 

Cutremurul care a schimbat harta

Devastatorul seism care a lovit Nepalul în 25 aprilie 2015, făcând aproape 9.000 de morţi şi peste 22.000 de răniţi, a modificat şi geografia acestei părţi a lumii. O interferogramă realizată pornind de la scanări radar provenite de la satelitul Sentinel-1A al Agenţiei Spaţiale Europene a arătat că o regiune lungă de 120 de kilometri şi lată de 50 de kilometri, din jurul capitalei Kathmandu, s-a ridicat cu până la 1 metru, în timp ce regiunea în care e Vârful Everest s-a scufundat. Geofizicienii care au analizat scanările radar estimează că lanţul muntos în care se află Everestul ar fi scăzut în înălţime cu până la 2,8 centimetri.

O chestiune de orgoliu

„Everestul a fost măsurat ultima dată de guvernul indian în 1955“, a precizat Rao. Măsurătoarea de acum peste şase decenii a stabilit înălţimea „oficială“ a Everestului, aşa cum o ştim din manualele de geografie: 8.848 de metri. Termenul „oficială“ e legat de faptul că, deoarece Everestul este situat la graniţa dintre Tibet şi Nepal, orice expediţie de măsurare trebuie avizată de Beijing şi Kathmandu. De aceea, deşi din 1955 încoace s-au efectuat mai multe măsurători, inclusiv una realizată de chinezi în 2005, Nepalul nu recunoaşte rezultatele acestora, pentru că nu le-a autorizat.

„Remăsurarea înălţimii Everestului este o chestiune de mândrie pentru orice comunitate ştiinţifică şi pentru orice ţară“, spune Suresh Man Shrestha, adjunctul directorului agenţiei nepaleze de cartografie. El a anunţat că agenţia are propriul său proiect de remăsurare a înălţimii Everestului, precizând că echipa indiană se poate alătura acestui proiect, dar va trebui să obţină autorizaţia pe canalele oficiale. La rândul său,  Swarna Subba Rao a declarat că au avut loc negocieri informale cu partea nepaleză şi că au fost demarate demersurile diplomatice pentru obţinerea autorizaţiei.

infografie everest

Înălţimea va fi măsurată cu un sistem GPS

Cartografii indieni ştiu că demararea expediţiei e un proces de durată. „Pregătirile ar putea dura până la şase luni, pentru că trebuie să monitorizăm condiţiile meteorologice şi să obţinem aprobările“, spune Rao. Cartografii indieni au discutat cu omologii lor nepalezi despre măsurători, stabilind că vor folosi un sistem GPS. „Un receptor GPS va fi instalat în tabăra de bază, punctul cel mai apropiat posibil de Vârful Everest“, spune Shrestha. Nepalezul explică şi de ce consideră lipsite de acurateţe măsurătorile făcute de americani în 1999 şi de chinezi în 2005, cu sisteme GPS instalate chiar pe vârf sau foarte aproape de acesta. „Terenul trebuie să fie plan şi stabil. Ideal ar fi fost să-l instalăm chiar pe vârf, dar acest lucru nu este posibil din cauza căderilor de zăpadă, a vânturilor puternice şi a suprafeţei neregulate“, spune nepalezul. 

Cercetătorii vor monitoriza timp de 5-6 săptămâni semnalele trimise între sateliţi şi receptorul GPS, timpul parcurs de semnal fiind folosit ca bază de calcul a înălţimii vârfului. Shrestha a anunţat că nepalezii nu vor folosi metode tradiţionale de măsurare, sistemul GPS fiind mai precis, dar Rao spune că echipa indiană speră să poată folosi şi metoda clasică a triangulaţiei, pentru verificarea rezultatelor. De asemenea, Rao a precizat că expediţia indiană va avea o echipă de peste 30 de oameni şi va costa în jur de 800.000 de dolari.

Călătorii



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite