REPORTAJ VIDEO Sute de păpuşi „Arădeanca“ îmbrăcate în port popular românesc, expuse la Târgu Secuiesc: copiii le asociază cu Barbie sau Chucky

REPORTAJ VIDEO Sute
de păpuşi „Arădeanca“ îmbrăcate în port popular românesc, expuse la Târgu Secuiesc: copiii le asociază cu Barbie sau Chucky

După ce au promis drept premiu celebra păpuşă Suzana, redactorii unei reviste transilvănene au fost surpinşi să primească în anul 1970 peste 358 de costume populare create de copii cu ajutorul meşterilor populari din satele în care trăiau.  Expuse la Muzeului Breslelor din Târgu Secuiesc, costumele încearcă să păstreze viu spiritul autentic românesc, deşi micii vizitatori le asociază uneori cu mai cunoscutele Barbie sau Chucky.

Ştiri pe aceeaşi temă

O colecţie de costume populare miniaturale, cunoscută sub numele de „Suzana şi Andrei în costum popular“, constituie subiectul unei expoziţii permanente în rândul vizitatorilor de toate vârstele care ajung la Muzeului Breslelor din Târgu Secuiesc.

Costumele au fost confecţionate de copii maghiari din Transilvania, în anii 1970-1971, în urma concursului „Coase haine pentru Susana, aşa cum se poartă sau se purta în satul vostru“, lansat de revista Jóbarát, într-o perioadă în care în majoritatea satelor maghiare transilvănene avea loc aşa zisul proces de „dezbrăcare“a porturilor populare.

Miza pentru care copiii s-au grăbit să participe în număr cât mai mare la concurs a fost premiul oferit: o păpuşă produsă de vestita fabrică „Arădeanca“, visul oricărei fetiţe din acea vreme. Din cauza preţului mare, 160 de lei, echivalentul a 5-8 kilograme de carne, puţini părinţi îşi permiteau să achiziţioneze o astfel de jucărie.

Concursul a avut un succes neaşteptat

„Eu cred că iniţial redactorii nu s-au gândit ce o să iasă. Concursul a fost iniţiat în februarie şi deja în septebrie a fost deschisă prima expoziţie la Bucureşti“, a spus muzeograful Erika Dimeny.

Din cele 163 de costume, unul singur a fost port popular pentru băieţi, însă foarte multe familii s-au angajat ca în următorul an să facă un port popular şi pentru partenerul Suzanei.

Copiii au beneficiat de ajutorul părinţilor, bunicilor şi a meşterilor locali, oameni în vârstă din sat care i-au ajutat în confecţionarea costumelor. „Erau rugaţi să caute prin sat , să îi întrebe pe oamenii în vârstă cum erau costumele, din ce erau compuse, cu ce ocazii erau purtau şi care erau obiceiurile legate de portul tradiţional. Toate aceste date au fos scrise de către copii în scrisorile alăturate costumului trimis“, a povestit muzeograful.

REPORTAJ Sute de păpuşi „Arădeanca“ îmbrăcate în port popular românesc, expuse la Târgu Secuiesc

Colecţia vorbeşte despre istoria rurală a României

Din perspective portului, majoritatea costumelor sunt haine de sărbătoare ale tinerilor, haine pentru copii, haine de lucru, costume pentru mirese, miri, tinere neveste, cu accesorii specifice precum cununi, corole, bonete, buchete, nuiele decorate cu panglici, ş.a.m.d. Expoziţia prezintă porturile populare din Transilvania, Maramureş, Banat, Crişana şi Moldova, prin costume miniaturale, dar autentice  îmbrăcate de păpuşi.

„Sunt anumite detalii care stârnesc în mod deosebit interesul celor mici. Le spun de ce fetele aveau panglIca roşie şi părul împletit, în unele zone, şi de ce după ce se măritau aveau voie să poarte numai batic. După cum era legat, îţi puteai da seama dacă era mai tânără sau mai în vârstă“, a povestit muzeograful.

 

Machiajul Susanei, motiv de teamă printre copiii care au văzut filmul Chucky

Unii copiii care ajung în muzeu asociază păpuşile cu mai cunoscutele Barbie sau Chucky, unii chiar exprimând teamă atunci când se apropie de acestea.

Aşa cum păpuşa Barbie reprezintă idealul de frumuseţe de acum, aceste păpuşi era machiate şi aveau părul după moda de atunci. Cele cu cearcănele verzi, de care se sperie copiii, sunt machiate conform trendurilor sfârştului anulor 1960. Micilor vizitatori li se pare straniu, câteodată văd groază în ochii lor. După reacţia copiilor ne putem da seama dacă vin din oraşele mai mari şi au acces la internet.  Îi convingem până la urmă să se uite la port, le povestim şi le trece.

Emoţii şi lacrimi în ochii celor care-şi regăsesc păpuşile la muzeu

„Avem cazuri când vin copiii deveniţi adulţii, cei care au confecţionat costumaşele, şi sunt emoţii şi lacrimi. Dacă ştim din vreme le scoatem scrisorile şi le dăm voie să le vadă sau le citim noi. Chiar săptămâna trecută a venit o doamnă care trăieşte în Ungaria, au ajuns în Târgul Secuiesc şi au venit la muzeu. Nu ştia că a ajuns la noi colecţia şi când şi-a întâlnit aici păpuşa, i-au dat lacrimile“. 

Colectia aparţine aproape Muzeului Naţional Secuiesc, iar în posesia secţiei din Târgul Secuiesc a ajuns în anul 1974, când a fost transferată o primă parte, ca apoi, în 1995, să ajungă în muzeu toată colecţia. 

citeste totul despre: