Adevărul Live: scandalul margarina. Robert Turcescu: „Nu îi cer scuze Nadiei Comăneci, cred că ea datorează scuze copiilor“

FOTO Adevărul

Jurnaliştii Adevărul au stat de vorbă cu nutriţionistul Lygia Alexandrescu despre miturile, adevărurile şi efectele consumului de margarină asupra organismului.

„Scandalul margarina“, izbucnit după ce Robert Turcescu a numit-o cerşetoare pe Nadia Comăneci pentru că promovează acest produs într-o reclamă TV, a ridicat mai multe semne de întrebare în legătură cu cât de nociv este, de fapt, acest aliment pentru sănătatea noastră. o reacţie de dezaprobare la adresa omului de televiziune.

Robert Turcescu a intrat în direct la Adevărul Live, pentru a discuta despre dezbaterea iniţiată tocmai de el.

„Vedem adevărata miză a acestei dezbateri publice, începute într-o notă virulentă, care ajunge unde trebuie. Am fost foarte furios, pentru că am doi copii pe care îi trimit la şcoală să înveţe, nu să fie bombardaţi cu mesaje publicitare. Ce se întâmplă cu şcoala românească este deja o chestiune dezastruoasă. Dacă în timp ce ei ar trebui să-şi facă temele, sunt ţinuţi într-o sală de sport ca să li se prezinte asta, eu sunt extrem de revoltat”, a spus Robert.

Jurnalistul a explicat că nu spotul video în sine cu Nadia Comăneci l-a făcut să se împotrivească, ci pozele văzute de la adunarea la Şcoala nr 11.

„Eu am capacitatea să discern, să compar informaţii, cum să trăiesc, ceea ce un copil nu poate, el nu ştie diferenţa dintre margarină şi unt, nu ştie ce înseamnă produs de sinteză.

Regret că am folosit un ton atât de violent, dar am constatat un lucru care mă întristează. Dacă aş fi fost chemat la o dezbatere, ar fi rămas la nivelul unei informaţii pe pagina mea de Facebook. Doar dacă ţipi sau urli ai şansa să te faci auzit. Nu spun că este o metodă, dar, din nefericire, am ajuns să captăm numai aşa atenţia publicului. Am mai avut iniţiative, pe care le-am lansat în diferite ocazii, dar nu au fost auzite”, a spus Turcescu.

Jurnalistul a spus că nu doreşte demiteri sau pedepse în urma controlului pe care Ministerul Educaţiei Naţionale îl face momentan la Şcoala nr. 11, unde a avut loc evenimentul cu Nadia Comăneci.

„Îmi doresc un singur lucru. Dacă la finalul acestei dezbateri devenite publice şi a controlului Ministerului Educaţiei Naţionale vom avea un ordin că este interzisă categoric intrarea şi promovarea unor produse comerciale în şcolile publice, eu mă declar satisfăcut. Şi mai există ceva: multe dintre vedetele din România, cele la care ne uităm cu admiraţie, în momentul în care admit contra cost să-şi asocieze imaginea cu un brand, să analizeze dacă acel brand le dăunează sau nu imaginii construite. Dacă vor respectul şi admiraţia noastră trebuie să refuze, să facă nişte sacrificii. Gradul de notorietate dobândit şi de admiraţie din partea publicului nu îi absolvă de responsabilitatea pe care o poartă asupra lor”, a spus Robert Turcescu.

Jurnalistul a recunoscut că, dintre toate criticile aduse, „vorbele domnului Pleşu au durut”. Robert Turcescu a menţionat totuşi că postarea lui Andrei Pleşu pe blogul său de pe adevarul.ro i s-a părut oarecum nedreaptă, într-o anumită măsură, în contextul în care se discuta de transformarea spaţiului şcolii româneşti într-un spaţiu de defilare a brandurilor, dar, în schimb, au fost chestionate calităţile sale de moderator”

„Nu mă apuc să-i cer scuze acum Nadiei Comăneci, cred că ea datorează scuze copiilor de la Şcoala nr. 11. Nu cred nici că Dylan mănâncă zilnic margarina. O vedeţi dumneavoastră pe Nadia Comăneci alergând după margarină cu care să-şi crească copilul cu aşa ceva, ca să devină campion?”, a spus Robert Turcescu.

„Nu mă încântă cu nimic demiterile sau concedierile, ci o reglementare clară în ceea ce priveşte şcolile din România, să nu fie permisă aducerea unor proiecte promovate agresiv. Nu bombardaţi copiii în şcoală cu mesaje publicitare. Trăiesc într-o lume care încearcă să-i bombardeze în permanenţă cu mesaje publicitare”, a încheiat prezentatorul TV intervenţia la Adevărul LIVE. 

Ce rămâne din ”scandalul margarina” după explicaţiile nutriţionistului 

Cum este produsă margarina?

Margarina a fost popularizată în timpul celui de-al doilea război mondial, urmare a raţionalizării untului şi, de-a lungul timpului, a suscitat numeroase discuţii între specialişti cu privire la procedeul prin care se obţine.  

Lygia Alexandrescu a explicat că faţă de acum câţiva ani, margarina a suportat nişte modificări pozitive, pentru că temperatura la care se produce acum este mult mai scăzută, ceea ce face ca volumul de acizi graşi să scadă simţitor. Cu toate acestea, margarina nu trebuie să se regăsească în dieta zilnică, Alexandrescu recomandând citirea cu atenţie a etichetelor produselor alimentare. „Margarina nu se află doar în cutie, ci şi în produsele de patiserie”, a spus medicul nutriţionist. 10, 20 de grame de unt şi multă mişcare ar fi o variantă recomandată de medici, în detrimentul consumului de margarină.

„Consumată cât se poate de rar, nu va avea efecte secundare asupra sănătăţii”.

Noul procedeu de fabricare a margarinei este interesterificarea, prin care trigliceridele şi acizii graşi nu-şi schimbă structura, pentru că temperaturile sunt mai mici de 60, 70 de grade, iar acest lucru poate fi considerat un avantaj. Medicul nutriţionist spune că, totuşi, nu există studii clinice pe o perioadă limitată, care să ateste beneficiile acestui procedeu, acest tip de margarină fiind relativ nouă.

„Pot apărea studii în câţiva ani care să ne spună că nici această margarină nu este bună. Este, totuşi, un produs de sinteză pe care corpul nu ştie cum să-l metabolizeze”, a spus Lygia Alexandrescu.

În dezbaterea „unt vs margarină”, medicul nutriţionist spune că nu există dubii: margarina este un produs de sinteză, care porneşte de la uleiuri vegetale, dar procesul îi strică proprietăţile nutritive, în timp ce untul este obţinut natural. „Întotdeauna, vor fi recomandate alimentele naturale”, a spus aceasta.

Alimentaţia copiilor

Pe cutiile cu margarină, scrie că produsul conţine acizii graşi esenţiali Omega 3 şi 6, esenţiali pentru creşterea copiilor. Este vorba de un transfer de încredere pe care producătorul încearcă să-l facă asupra margarinei, un produs controversat de mult timp.

„Alimentele funcţionale sunt îmbogăţite acum cu diverse vitamine şi minerale după prima etapă a procesului de fabricare, pentru a oferi anumite beneficii, ca o formă de publicitate”, a spus medicul nutriţionist.

„Un copil care consumă şi este încurajat să consume în mod frecvent produse de sinteză îl expune, pe termen lung, la obezitate, diabet şi multe alte probleme.”

„Orice tip de ulei încălzit la peste 50 de grade, inclusiv uleiul de măsline, are ca efect obtinerea acizilor grasi trans Acestea sunt alimentele procesate, care conţin mult sodiu şi aditivi alimentari, dar şi toate alimentele prăjite, inclusiv şniţelele făcute în bucătăria bunicii. Orice produs sănătos care este supus acestui procedeu ajunge să conţină acizi graşi trans”, a explicat Lygia Alexandrescu.

E-urile din margarină

- E 476. Toate produsele de sinteză conţin aceşti emulgatori şi potenţiatori de aromă, pentru că altfel nu ar avea proprietăţile necesare. E476 are potenţial alergen, dar nu dacă se consumă o dată. Se regăseşte şi în alte produse pe care le cumpărăm deja pregătite.

- Sorbatul de potasiu sau E 202. Efectul lui este potenţial, nu putem spune că din cauza lor s-a ajuns la o anumită afecţiune, dar contribuie la degradarea sănătăţii.

„În şcoală trebuie să promovăm diete echilibrate, consumul de fructe şi legume, pachet făcut de mama acasă şi nu banii de buzunar, hidratarea cu apă şi ceai, obligativitatea micului dejun şi mişcarea”, a punctat medicul nutriţionist.