Cum te schimbă un stil de viaţă minimalist şi de ce le este greu românilor să se identifice cu îndemnul „nu lăsa societatea de consum să te consume”

Cum te schimbă un stil de viaţă minimalist şi de ce le este greu românilor să se identifice cu îndemnul „nu lăsa societatea de consum să te consume”

În ceea ce-i priveşte pe români, adoptarea unui stil de viaţă minimalist este dificil şi pentru că după 50 de ani de comunism, în care am fost privaţi de lucruri esenţiale, acumularea de bunuri a devenit un scop în sine pentru mulţi.FOTO Arhiva

Minimalismul este un stil de viaţă care presupune simplificarea existenţei prin eliminarea lucrurilor şi obiceiurilor inutile şi înlocuirea acestora cu experienţe care ne aduc împlinire şi ne ajută să obţinem realizări. Florin Roşoga, unul dintre cei mai cunoscuţi traineri de dezvoltare personală din România, explică de ce le este românilor greu să accepte că pot avea o viaţă mai bună adoptând acest fel de a gândi.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Stilul de viaţă minimalist reprezintă selecţia lucrurilor esenţiale, puterea de a vedea cu adevărat ce este important în viaţa ta şi de a te concentra pe acestea”, spune Florin Roşoga, unul dintre cei mai cunoscuţi traineri de dezvoltare personală din România. Plecând de la această idee, am încercat să aflăm cum poate fi schimbat stilul de viaţă, cât de greu le-ar fi românilor să se adapteze unui asemenea mod de gândire, care face tot mai mulţi adepţi în ţările dezvoltate, şi care este tipologia oamenilor care conştientizează beneficiile unei vieţi simple.

Tendinţa de a acumula cât mai multe lucruri se manifestă încă din copilărie. Pentru a explica stilul minimalist, Florin Roşoga, dă exemplul bieţelului său de 8 ani. Deşi avea camera plină de jucării, pe o mare parte chiar nemaiavând unde să le depoziteze, nu dorea să renunţe la acestea.

„De-a lungul anilor, evenutualele încercări de a-l convinge să mai eliberăm spaţiul s-au lovit de un refuz vehement. Am avut o discuţie şi am reuşit să-l conving să renunţe la acelea pe care nu le mai folosea, adică marea lor majoritate. Din jucăriile pe care le avea, au mai rămas doar 30%”, a povestit Florin Roşoga, fondatorul unuia dintre cele mai populare bloguri de dezvoltare personală din România. Această dorinţă de a acumula bunuri materiale poate avea drept cauză şi lipsurile înregistrate în anumite perioade ale vieţii, oamenii încercând să compenseze prin adunarea a tot felul de lucruri, marea majoritate inutile. 

În momentul în care începem să ne reorganizăm spaţiul din jurul nostru, să-l facem mai curat, mai clar, mai simplu, creat doar din lucrurile care ne aduc împlinire şi ne fac să ne simţim bine, există un efect interesant care începe să se producă şi asupra minţii noastre şi asupra modului în care ne trăim viaţa. Eu aş începe prin a mă uita în jurul meu şi de a elimina miile de lucruri inutile, pe care nu le folosesc: lucrurile care îmi dispac, lucrurile neutre, dar inutile şi m-aş înconjura de cele care crează energie pozitivă, a subliniat specialistul.

”Foamea” de a acumula cu care românii au rămas după 50 de ani de comunism

Românii, în special tinerii, au început să cocheteze cu ideea de minimalism, chiar dacă nu este încă foarte populară la noi în ţară, aşa cum se întâmplă peste hotare, în Japonia, SUA sau Marea Britanie. În ceea ce-i priveşte pe români, adoptarea acestui stil de viaţă este dificil şi pentru că după 50 de ani de comunism, în care am fost privaţi de lucruri esenţiale, acumularea de bunuri a devenit un scop în sine pentru mulţi.

„La nivel de cultură locală se tinde spre a aduna lucruri, din cauză că oamenii nu au avut acces la acestea, la un moment dat. Pe de altă parte, dacă ne uităm la televizor, la modelele cele mai vizibile, nu vom vedea aşa multe exemple de oameni care au tendinţa de a trăi o viaţă relativ simplă, înconjuraţi de ceea ce cu adevărat contează şi ceea ce-i face fericiţi. Vedem mai degrabă modele total opuse. Ideea de minimalist nu este foarte populară la noi. Românii sunt mai degrabă interesaţi să acumuleze lucruri. Există posibilitatea să apară şi un revers, să se împovăreze prea mult şi să realizeze că se încarcă de lucruri care nu le sunt cu adevărat utile”, este de părere Roşoga.

FOTO Florin Roşoga

Pentru cine este mai simplu să adopte un stil de viaţă minimalist

„Oamenii care au cea mai mare şansă de reuşită în adoptarea stilului de viaţă minimalist sunt cei care stau foarte bine din punct de vedere financiar, care au avut deja ocazia să acumuleze multe lucruri şi să se împovăreze cu lucruri, relaţii sau angajamente. Ei rezonează foare bine cu ideea de minimalism, au avut ocazia să vadă cum trăiesc alte culturi , citesc despre aceste lucruri şi practică dezvoltarea personală. Minimalismul înseamnă eliminarea lucrurilor care sunt în plus, fie că este vorba de obiecte, angajamente, relaţii sau alte lucruri care ne împovărează. În momentul în care eliminăm ceea ce este balast, în viaţa nostră rămân doar lucrurile care ne aduc împlinire şi ne ajută să obţinem realizări”, spune specialistul.

Întrebat de experienţa personală, Florin Roşoga spune că s-a hotărât să-şi schimbe stilul de viaţă după ce a văzut oameni care trăiau mult mai diferit, nu epatau, nu doreau să iasă în evidenţă, dar care părea foarte fericiţi, în comparaţie cu modelele promovate de lumea mondenă. „Erau nişte oameni care şi-ar fi permis multe lucruri, dar nu le doreau pentru că nu simţeau nevoia. Pentru a adopta o atitudine minimalistă, adevărata schimbare se face atunci când începem să renunţăm la acţiuni şi angajamente, pe care le facem, dar care nu ne ajută cu adevărat”, a concluzionat Florin Roşoga.

 

Stil minimalist dus la extrem 

Stilul de viaţă minimalist are un succes tot mai mare în rândul tinerilor din Japonia, mod de existenţă dus la extrem în anumite cazuri. În presa internaţională au fost relatate cazurile unor persoane care aproape şi-au golit locuinţa şi se declară mai fericite şi mai liniştite ca niciodată trăind astfel.

Un editor de carte de 36 de ani, Take Fumio Sasaki (foto jos), trăieşte într-o garsonieră şi are o garderobă formată din numai trei cămăşi, patru perechi de pantaloni, patru perechi de şosete, alături de alte câteva obiecte pe care le consideră necesare. Nu a dus mereu o astfel de viaţă. Schimbarea a făcut-o în urmă cu doi ani, când a realizat că acumularea permanentă de obiecte îl obosea, îl stresa, la fel şi încercarea de a cumpăra mereu orice se lansa nou pe piaţă, de la haine, la tehnologie. 

FOTO Twitter 

Mărturiseşte că la început i-a fost greu să se desprindă de obiecte pe care le considera necesare, dar după o vreme a realizat că este mai simplu decât ai impresia să te obişnuieşti cu un astfel de stil de viaţă. În alte cazuri, adepţii minimalismului au renunţat inclusiv la mobilă şi se mulţumesc să îmbrace doar zece ţinute vestimentare pe parcursul unui an, după cum a relatat postul britanic de televiziune BBC într-un reportaj.

„Nu lăsa societatea de consum să te consume”

Stilul de viaţă minimalist a fost dezvoltat pe baza unei afirmaţii făcute de scriitorul şi naturalistul american Edwin Way Teale, în 1899, care sublinia că ”prin eliminarea dorinţelor inutile, o viaţă complicată poate fi simplificată şi astfel se va reduce mare parte din truda de zi cu zi”. Pornind de la această filosofie, în ultimii ani s-a dezvoltat mişcarea minimalistă, care atrage tot mai mulţi tineri din toată lumea, interesaţi să-şi investească banii în experienţe de viaţă în loc să-şi cumpere obiecte de care au realizat că nu au neapărată nevoie, aşa cum eşti manipulat să crezi într-o societate de consum. Aceştia preferă să călătorească, să socializeze, să se relaxeze mai mult sau să-şi dezvolte anumite pasiuni care îi fac fericiţi, în loc să fie preocupaţi de ce lucruri noi trebuie să-şi achiziţioneze.

„Nu suntem ceea ce deţinem”, „Mai puţin înseamnă mai mult” şi ”Nu lăsa societatea de consum să te consume”, sunt numai câteva dintre devizele după care se ghidează adepţii stilului de viaţă minimalist. 


 

citeste totul despre: