Cum previi frica şi atacurile de panică: recomandările vicepreşedintelui Asociaţiei Române de Hipnoză

Atacurile de panică sunt caracterizate prin accelerarea bătăilor inimii, respiraţii rapide şi scurte, sentimentul de pierdere a controlului şi de moarte iminentă. Specialiştii recomandă cum să prevenim aceste stări, urmând 7 sfaturi practice.

În opinia psihologului Angela Nuţu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză, toate reacţiile chimice şi fizice ale organismului apar ca un răspuns al acestuia la sentimentele de frică pentru a face faţă unui pericol iminent, de viaţă şi de moarte. În cazul atacurilor de panică, organismul nostru supraevaluează evenimentul prezumtiv periculos şi transmite semnale exagerate sau inutile creierului. 

“Atacul de panică este precum un semnal fals de alarmă, din cauză că organismul nostru nu a anticipat corect gravitatea situaţiei în care ne aflăm. Odată ce au fost transmise primele impulsuri creierului, se produce o reacţie în lanţ ireversibilă. Atacurile de panică apar, de regulă, din senin şi ating apogeul după 10 minute şi pot dura până la 30 de minute. Am putea descrie un atac de panică ca pe un coşmar emoţional, iar rezultatul său este în cele mai multe cazuri unul dureros din punct de vedere mental şi emoţional”, explică psihoterapeutul Angela Nuţu.

Cauzele atacurilor de panică

Deşi la ora actuală cauzele exacte ale atacurilor sau tulburărilor de panică sunt neclare, tendinţa o putem regăsi în cele mai multe cazuri în mediul familial. Există, de asemenea, o legătură cu evenimentele de tranziţie majore în viaţă, cum ar fi absolvirea facultăţiii şi integrarea într-un loc de muncă, căsătoria sau apariţia unui copil, mutarea în altă localitate, ţară. Stresul sever, cum ar fi moartea unei persoane dragi, divorţul sau pierderea locului de muncă pot provoca, de asemenea, un atac de panică.

“De obicei, la cazurile de atac de panică, identificăm cu uşurinţă 3 categorii de factori declanşatori. Factorii biologici sunt, în general, predominanţi şi sunt caracterizaţi prin hipersecreţia de adrenalină, sensibilitate crescută la schimbări hormonale, hipersensibilitate la temperatură sau lumină, reacţii adverse la medicamente etc. Factorii de personalitate au, totodată, o incidenţă destul de mare asupra exprimării atacurilor de panică, cum ar fi: hipersensibilitatea la stimuli de natură emoţională, perfecţionismul, raţiunea nenuanţată, nevoia de control sau aprobare, tendinţa de a nega sau de a suprima sentimente, un nivel ridicat de imaginaţie etc. Nu în ultimul rând, factorii familiali contribuie la astfel de reacţii, anume: abuzul fizic sau psihic, mediu cu reguli foarte stricte, critica exagerată sau aşteptări nerealiste din partea părinţilor etc.”, menţionează psihologul Angela Nuţu.

Cum se tratează atacurile de panică?

Dacă suferi de atacuri de panică în mod frecvent sau chiar un singur astfel de episod te-a speriat suficient de tare încât să îţi provoace o stare continuă de stres şi anxietate, cu siguranţă eşti unul dintre oamenii care au nevoie de ajutor. 

Deşi atacurile de panică nu te afectează la nivel fizic şi sunt uneori tratate poate prea superficial de cei din jurul tău, pentru sănătatea ta mintală şi emoţională, este vital să înveţi să depăşeşti momentul. În mod obişnuit, tratarea atacului de panică are scopul de a uşura impactul pe care îl are anxietatea asupra vieţii tale şi te învaţă cum să faci faţă când veţi simţi că un atac poate fi declanşat. Terapiile psihologice sunt opţiuni de tratament obişnuite, iar în unele cazuri poate fi prescrisă şi medicamentaţie.

Relaxarea este parte a terapiei. Atacurile de panică pot provoca adesea sau pot agrava senzaţia de anxietate, deoarece te temi de următorul atac, fără să ştii când se va întâmpla. Tot cu ajutorul hipnozei poţi învăţa tehnici de relaxare, pentru a te ajuta să reduci stresul şi îngrijorarea generală – scăzând riscul unui alt atac.

Atunci când o persoană cu atacuri de panică este motivată să rezolve problema şi dispusă să accepte sugestii de vindecare, acea persoană schimbă literalmente modul în care creierul răspunde la stres/anxietate/panică. Când schimbi modul în care creierul răspunde, anxietatea şi panica vor continua să se micşoreze, sugestiile vor deveni mai puternice şi panica va înceta să mai provoace probleme.

7 sfaturi practice pentru a preveni atacurile de panică

1. Informează-te despre panică şi anxietate. Simpla cunoaştere a mai multor informaţii despre atacurile de panică ajută la ameliorarea stresului. Aşa că citeşte cât mai mult despre anxietate, tulburare de panică şi înţelege ce se întâmplă cu tine când experimentezi un atac de panică.

2. Evită fumatul, alcoolul şi cofeina. Toate acestea cresc gradul de risc la atacuri de panică mai alea la oamenii susceptibili. Ca urmare, este bine să eviţi alcoolul, ţigările, cafeaua şi alte băuturi cu cofeină. De asemenea, ai grijă la medicamentele care conţin stimulente, cum ar fi pastilele de slăbit.

3. Învaţă să controlezi respiraţia şi fă constant exerciţii de respiraţie. Hiperventilaţia (senzaţia de aprindere şi apăsare a pieptului) este unul dintre cele mai întâlnite simptome în timpul unui atac de panică, şi cea care generează panica. Respiraţia profundă, pe de altă parte, poate ameliora simptomele de panică.

4. Practică tehnici de relaxare. Atunci când practici în mod regulat activităţi precum yoga, se întăreşte răspunsul de relaxare al organismului – opusul răspunsului la stres implicat în anxietate şi panică. Şi nu numai, aceste practici pot duce la creşterea  sentimentelor de bucurie şi echilibru.

5. Conectează-te mai mult cu familia şi prietenii. Riscul apariţiei unui atac de panică este mai mare în cazul persoanelor care se izolează sau nu au relaţii sociale apropiate.

6. Fă sport regulat. Exerciţiul este un remediu natural al anxietăţii, aşa că încearcă să te deplasezi timp de cel puţin 30 de minute pe zi (trei sesiuni de 10 minute sunt la fel de bune). Exerciţiul ritmic care necesită mişcarea atât a braţelor cât şi a picioarelor – cum ar fi mersul pe jos, alergatul, înotul sau dansul – poate fi deosebit de eficient.

7. Dormi suficient. Somnul insuficient sau de slabă calitate poate provoca şi spori anxietatea, aşa că încercă să dormi între 7 şi 9 ore în fiecare noapte.