Cele mai dulci soiuri de mere care se cultivă în România

Cele mai dulci soiuri de mere. Cercetătorii de la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare anunţau în 2013 că merele româneşti sunt mai gustoase decât merele obţinute în Turcia, Italia sau Polonia. Iar vestitele mere de Voineşti reprezintă o dovadă în acest sens. Iată care sunt cele mai dulci soiuri de mere româneşti sau care se cultivă în România.

Cele mai dulci soiuri de mere: merele româneşti, mai bune decât cele din Turcia, Polonia sau Italia

Cercetătorii de la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare au comparat în 2013 merele româneşti cu cele din alte ţări. Concluzia analizei comparative a fost că merele româneşti sunt mai bune şi mai pline de vitamine. Mai exact, ionatanele din România sunt cu 20% mai dulci decât cele produse în Polonia, iar merele româneşti din soiul Golden, cu 22% mai dulci decât cele din Italia şi cu 14% faţă de cele turceşti. De asemenea, cantitatea de minerale şi de substanţe nutritive era cu 25%, respectiv 80% mai mare decât în cazul ionatanului polonez.

Iată care sunt cele mai duci soiuri de mere româneşti: 

Cele mai duci soiuri de mere româneşti: Frumos de Voineşti

Acesta soi a fost obţinut la Staţiunea de Cercetări Pomicole Voinesti, din judeţul Dâmboviţa, prin încrucişarea soiurilor Jonathan şi Frumos de Boskoop, în anul 1953, conform pom-fructifer.ro, fiind omologat ca soi nou în 1967. Pomul creşte viguros în pepinieră şi moderat spre viguros când este plantat în livadă. Coaja fructului este subţire, elastică, uleioasă şi are un luciu intens. Pulpa este crocantă, cu structură fină, de culoare alb-crem, suculentă, cu gust dulce şi cu aromă fină.

Cele mai duci soiuri de mere româneşti: Delicios de Voineşti 

Soiul Delicios de Voineşti a fost obţinut din încrucişarea soiurilor Golden delicious şi Creţesc de Vâlcea în 1949, la Staţiunea Pomicolă Bilceşti, din Argeş. Apoi, hibridul a fost transplantat, crescut şi selecţionat la Voineşti, şi omologat în anul 1973. Fructul este destul de mare, cântărind în medie180 g, are formă sferică uşor turtită şi pieliţa de grosime mijlocie, de culoare galben-verzuie, acoperită cu pete roşiatice, în funcţie de poziţia fructului pe ramură şi expunerea la soare. Pulpa este de culoare crem, crocantă, potrivit de suculentă, cu gust plăcut şi aromă puternică, specifică doar acestui soi.

Cele mai duci soiuri de mere româneşti: Rădăşeni

Soiul de măr Rădăşeni a fost obţinut din polenizarea liberă a soiului Jonathan, în 1962, fiind omologat ca soi nou în 1979. Fructul este de mărime mijlocie, coaja este galbenă, punctată din loc în loc cu pete roşii. Pulpa este galbenă, crocantă, suculentă, cu gust echilibrat.

Cele mai duci soiuri de mere româneşti: Voinea 

Acest soi originar din România, obţinut prin încrucişarea soiurilor Frumos de Voineşti cu Prima (originar din SUA), are fructe cu o greutate medie de 180-190 de  grame. Coaja este potrivit de groasă, netedă, uşor uleioasă, cu puncte de culoare roşu aprins pe 70-95% din suprafaţa fructului, pe fond verde-gălbui. Pulpa este  suculentă, dulce, uşor acidulată şi aromată.

Cele mai duci soiuri de mere: Ardelean

Fructele sunt de mărime mijlocie, de formă sferică, alungită. Coaja este galbenă, uleioasă, acoperită cu puncte roşii pe mare parte din suprafaţă. Pulpa este alb-gălbuie, cu textură foarte fină, suculentă, dulce şi plăcut acidulată.

Cele mai duci soiuri de mere: Jonathan

Este soiul cu cea mai mare pondere în producţia de mere din România, fiind un soi originar din SUA. Fructele sunt de mărime mijlocie, coaja este subţire, de culoare roşie. Pulpa alb-gălbuie este suculentă, dulce, are o aroma intensă, fiind un soi de măr pentru masă.