Adevărul Live. Sănătate, bani, o slujbă mai bună în 2015: psihologul Ştefan Feldmann ne arată unde greşim când ne propunem să ne schimbăm viaţa

Până la această dată, peste trei sferturi din cei care şi-au propus să facă unele lucruri în 2015 au renunţat deja la plan

La început de an, majoritatea oamenilor îşi propun să facă unele schimbări în viaţa lor, dar numai 8% din ei reuşesc să-şi ducă la îndeplinire obiectivele. Psihologul Ştefan Feldmann a explicat la Adevărul Live de ce unele obiective sunt sortite eşecului şi ce strategii putem pune în aplicare pentru a le îndeplini.

La trecerea dintre ani, foarte multe persoane îşi stabilesc în agenda personală cel puţin o schimbare în viaţa lor. Slăbitul, renunţarea la fumat, adoptatea unei alimentaţii mai sănătoase şi economisirea unor bani au devenit o prezenţă constantă pe lista de obiective a oamenilor de pretutindeni la început de an, arată o statistică.

Din păcate, până la această dată, 75% din persoanele care şi-au stabilit obiective pentru 2015 au renunţat deja la planul de început de an. Până la sfârşitul anului, doar 8% din ei se pot lăuda că şi-au îndeplinit obiectivul stabilit, potrivit unui studiu.

Psihologul Ştefan Feldmann, de la Centrul de Psihoterapie Mind Institute, din Bucureşti, a explicat la Adevărul Live de ce aceste obiective de început de an au o rată de succes atât de mică şi care sunt cele sortite eşecului de la bun început. Specialistul ne oferă, de asemenea, câteva strategii pentru a reuşi să ne ţinem de planul dorit, indiferent că este vorba de kilogramele în plus de care dorim să scăpăm sau de un stil de viaţă mai sănătos.

Topul celor mai populare obiective la început de an

1. Să slăbesc
2. Să devin mai organizat
3. Să cheltui mai puţin
4. Să mă bucur mai mult de viaţă
5. Să fac sport şi să fiu sănătos
6. Să învăţ ceva nou
7. Să renunţ la fumat
8. Să îi ajut pe alţii să îşi îndeplinească visul
9. Să mă îndrăgostesc
10. Să petrec mai mult timp cu familia

De ce la început de an?

„Rezoluţiile reprezintă nişte obiective prin care vrem să ne schimbăm viaţa în bine. Tot timpul ne gândim că orice comportament are nevoie de prim pas, iar începutul anului are o semnificaţie mistică: vrem să trecem peste dezamăgirile din anul trecut, să le măturăm cu a deveni mai buni în noul an. Foarte mulţi renunţă la început pentru că se simt copleşiţi. Pe 1 ianuarie ne trezim obosiţi, cu dorinţa de relaxare, iar pe 2 ianuarie este aceeaşi situaţie. Apoi începem să numărăm zilele în care nu am făcut nimic din ce ne-am propus şi ne descurajăm”, spune psihologul Ştefan Feldmann.

Dietele femeilor de ce renunţăm?

„Aceste rezoluţii sunt nişte obiective de comportamente. «Vreau să slăbesc» este un obiectiv foarte general. Comportamentele au trei bariere. Avem partea de cunoştinţe procedurale – ce trebuie să facem, expectanţele – ce dorim să obţinem prin acest comportament, şi componenta de eficacitate. Eu mi-aş seta clar un număr de kilograme şi aş discuta cu un nutriţionist. Este foarte importantă constanta şi trebuie să fim mai atenţi la proces decât la rezultate. Şi în cazul fumatului, unii spun că fumează pentru că sunt stresaţi. Ar trebui să înlocuiască un comportament nociv cu alte activităţi, mai sănătoase. Este foarte important de asemenea ca planul pe care îl facem să conţină şi obstacolele pe care o să le întâmpinăm şi felul în care o să le depăşim”, mai spune Ştefan Feldmann.

Cum oprim tentaţiile?

„Orice comportament ne aduce nişte beneficii pe care uneori nu le sesizăm. Când ne schimbăm comportamentele, trebuie să găsim şi pentru noul comportament un beneficiu, aşa că putem să stabilim nişte recompense. De exemplu, după o săptămână în care am mers la sala de trei ori şi am făcut nu ştiu câte seturi de exerciţii, îmi voi permite să mănânc o bucăţică de ciocolată”, a mai declarat psihologul consultat de ziarul Adevărul. 

Obiective sortite eşecului

„Oamenii îşi aleg uneori obiective nerealiste. Lucrurile nu se învaţă automat şi dintr-o dată. De exemplu, dacă vrei să înveţi să înoţi, vei îvăţa treptat, nu de cum intri în apă. Trebuie să ne concentăm pe proces şi pe părţile pozitive, dar fără să le excludem pe cele negative”, precizează specialistul.

„Am observat că există o tendinţă de a acorda mai mult timp pentru sine. Foarte mulţui se simt copleşiţi de rutina zilnică şi de prea multă muncă, prea multe activităţi, motiv pentru care se simt stresaţi. Apoi mai sunt oamenii care vor să se dezvolte, să facă ceva diferit, să dobândească abilităţi noi. Apoi sunt cele obişnuite, de exemplu să se lase de fumat, să slăbească, să aibă un tonus mai bun şi aşa mai departe”, continuă acesta.