„Sportul a ajuns să ocupe ultimul loc în şcolile din ţara noastră, ca importanţă”: ce soluţii există pentru revitalizarea sportului de masă

Soluţii propuse de reprezentanţii tinerilor din România pentru revitalizarea sportului de masă

Reprezentanţii elevilor şi studenţilor din România au adresat zilele trecute o scrisoare deschisă decidenţilor administrativi şi politici, amintind de necesitatea revitalizării sportului de masă. Adrian Socaciu, preşedintele Asociaţiei Student Sport, şi Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România, au explicat la Adevărul Live cum i se poate reda sportului importanţa cuvenită în şcoli şi universităţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

În România, 3 din 10 copii şi adolescenţi sunt supraponderali şi 8% din ei sunt obezi. România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte obezitatea infantilă. La nivel mondial, un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că din 1990 până în 2014 numărul copiilor supraponderali a crescut cu 10 milioane, ajungând de la 31 la 41 de milioane de cazuri. Această cifră reprezintă aproximativ 12% din totalul persoanelor care suferă de obezitate la nivel mondial – 350 de milioane de oameni.

Obezitatea apare, potrivit endocrinologilor, de la vârste foarte fragede, din cauza creşterii consumului alimentar, dar mai ales din cauza diminuării majore a efortului fizic, atât din punctul de vedere al activităţilor zilnice, care sunt desfăşurate mai mult în faţa calculatorului sau a televizorului, cât şi în ceea ce priveşte lipsa sportului din rutina zilnică sau, cel puţin, săptămânală. 

Marginalizarea educaţiei fizice şi sportului în programa şcolară, dar şi la nivel universitar, este o realitate cu efecte negative directe asupra generaţiilor viitoare, au avertizat reprezentanţii elevilor şi studenţilor din România într-o scrisoare deschisă adresată decidenţilor administrativi şi politici la sfârşitul săptămânii trecute.

Statul român nu are o viziune şi o strategie privind sportul românesc

“Am propus atât de multe soluţii sau activităţi ce demonstrau o viziune amplă a noastră, a tinerilor, ca voce a societăţii civile sau ca glas ce sună uneori a disperare, însă fără rezultat, din păcate, toate acestea ajungând doar o simplă hârtie ce ocupă un loc într-un sertar al celor care ar trebui să fie lângă noi, dar, mai ales, pentru noi”, subliniau aceştia zădărnicia eforturilor depuse pentru ca autorităţile să înţeleagă nevoia urgentă a implementării unor măsuri care să înceapă să producă schimbări necesare, care pot aduce beneficii în atât de multe direcţii”, a spus Adrian Socaciu, preşedintele Asociaţiei Student Sport.

Socaciu a amintit şi de faptul că în această perioadă a fost în dezbatere legea sportului, subliniind că statul român nu are o viziune şi o strategie privind sportul românesc, care să stea la baza acesteia.

„Cred că este nevoie de realizarea acestui plan de acţiune nu doar privind Ministerul Tineretului şi Sportului. Ar trebui implicat şi Ministerul Educaţiei, care are un rol foarte bine determinat şi în actuala lege a sportului, însă nu se simte prezenţa. Este vorba şi despre valori de viaţă care sunt transmise, educaţia în acest sens fiind necesară din primii ani de viaţă, în condiţiile în care sportul a ajuns să ocupe ultimul loc în şcolile din ţara noastră, ca importanţă”, a spus Socaciu.

În discuţie a fost adus şi valorile care sunt transmise generaţiilor prin sport, dar şi despre alte beneficii esenţiale care se pierd în condiţiile în care în România elevii nu au decât două ore de Educaţie Fizică, pe săptămână.

„Vedem şi în alte ţări că oamenii se identifică foarte mult cu echipele sportive ale şcolilor, universităţilor din care fac parte, şi asta generează o unitate la nivelul competiţiei respective şi un ataşament faţă de aceasta. Mai este şi o chestiune de valori. Pentru că sportul promovează şi anumite valori în societate, şi vorbim aici de fair-play, corectitudine faţă de adversar şi o competiţie echilibrată”, a spus Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România.

Sportul, consumator de resurse în România 

Amintind şi de importanţa implicării presei în dezvoltarea sportului, cei doi invitaţi au propus ideea difuzării în presă a unor spoturi publicitare în care să fie promovate rezultatele campionilor din România. „Alte ţări s-ar mândri cu aceste rezultate. Campionii ar trebui aduşi mai aproape de elevi şi studenţi. Am avut o întâlnire în urmă cu două săptămâni cu ministrul educaţiei, în care i-am propus să realizăm un sistem al sportului universitar şi să demarăm acest proiect, pentru că este păcat să mai pierdem încă un an. În România, sportul este promovat în procent de peste 90% de către stat. Nu generează profit în economie. Dacă ne uităm la alte state, sportul a devenit un producător de plus valoare. La noi, neavând reglementate tot ceea ce înseamnă legea sponsorizării, regulamentări fiscale şi partea de resursă umană competentă pe diferitele ramuri, vorbim de un consumator, nu de un producător”, a declarat Adrian Socaciu.

Cei doi invitaţi au vorbit şi despre demersurile pe care le-au făcut pentru a aduce în România „Universiada de Vară”, subliniind importanţa înfiinţării asociaţiilor sportive şcolare, după modelul promovat înainte de anii '90, când sportul de masă funcţiona, şi amintind că marii campioni ai României au fost descoperiţi în astfel de competiţii.

„Flacăra olimpică a fost aprinsă de către Nadia Comâneci, Carmen Bunaciu, la Universiada din '81. În acest sens, noi am şi propus să aducem din nou în România „Universiada de Vară”, care să fie un efect al dezvoltării acestui sistem al sportului şcolar şi universitar. Ar fi un obiectiv de ţară la care am contribui cu toţii. Vorbim de al doilea eveniment ca dimensiune, după Jocurile Olimpice, cu participarea a 7000 - 9000 de studenţi din peste 150 de ţări, timp de 12 zile. Peste 1000 de jurnalişti acreditaţi care ar petrece în România 12 zile. Nu vorbim doar despre beneficiul sportiv, dar şi cel economic şi ce ar genera pentru România un astfel de eveniment”, a subliniat Adrian Socaciu.

 

citeste totul despre: