Încă o sărbătoare fără bere şi grătare. Ziua Bărbatului taie cheful de distracţie: 19 noiembrie pică în Postul Crăciunului şi nici vremea nu ajută
0
Ziua Bărbatului va fi sărbătorită în România pe 19 noiembrie, după ce legea a fost adoptată astăzi. Sociologul Alfred Bulai consideră decizia o mişcare de marketing şi crede că ar avea şanse să prindă rapid dacă ziua ar fi liberă, mai ales că data aleasă pică în Postul Crăciunului şi vremea nu este prietenoasă.
Bărbatul român va beneficia de egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, începând cu 19 noiembrie, când va putea să celebreze oficial Ziua Internaţională a Bărbatului, după ce legea a fost adoptată astăzi cu 204 voturi „pentru”, 16 „împotrivă” şi 63 abţineri, urmând să-i fie trimisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
Potrivit Raportului Comisiei pentru egalitate de sexe din Camera Deputaţilor, propunerea legislativă „are ca scop eliminarea discriminării dintre femei şi bărbaţi şi creşterea gradului de conştienţizare prin concilierea vieţii de familie cu cea personală”, dar şi un prilej de a „îmbunătăţire a relaţiilor dintre sexe”.
De asemenea, cei cinci senatori de la PSD şi PNL care au avut această iniţiativă au precizat că autorităţile administraţiei publice pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestor zile, respectiv Ziua Femeii şi Ziua Bărbatului, iar Televiziunea Publică şi Societatea Română de Radiodifuziune vor putea include în programele lor „emisiuni dedicate promovării drepturilor femeii sau, după caz, drepturilor bărbaţilor”.
O zi care taie cheful de distracţie
Data de 19 noiembrie a fost aleasă pentru a ne alinia celor 60 de state care marchează deja Ziua Internaţională a Bărbatului, sărbătoare inaugurată în Trinidad Tobago, în 1999. Deşi suntem un popor religios, se pare că nu s-a ţinut cont de faptul că Postul Crăciunului începe la 15 noiembrie şi durează până în ziua de Ajun, 24 decembrie, deci distracţia cu bere şi mititei este destul de puţin probabilă pentru cei care respectă rânduiala Bisericii Ortodoxe, pentru ca restul să fie descurajaţi de vremea neprietenoasă, de sfârşit de toamnă.
Sociologul Alfred Bulai consideră decizia o „prostie legislativă” şi o „mişcare de marketing”, care „ar avea şanse să prindă rapid dacă ziua ar fi declarată liberă, pentru că atunci lumea se va distra, cu siguranţă, indiferent de motiv”.
Sigur, trebuia sa fim şi noi în rând cu lumea, mai ales cu Trinidad Tobago. Este o simplă campanie de marketing, care va ajuta magazinele să vândă diverse produse, pentru că lumea nu cred că avea nevoie de o dată la care să dea năvală să sărbătorească aşa ceva. Aşa sunt strategiile de marketing, să inventăm sărbători ca să vindem. Multe dintre sărbătorile comerciale de azi aveau iniţial alt înţeles, altă semnificaţie, eventual religioasă, ţinea de anumite tradiţii, dar interesul comercial le-a transformat în momente în care mergem să facem cumpărături. Doar Moş Crăciun nu era roşu, dar aşa a decis Coca-Cola, este de părere acesta.
”Nu există o nevoie pentru aşa ceva. Ca să se impună cu adevărat o asemenea sărbătoare ar trebui să treacă decenii, eventual să se suprapună peste o sărbătoare care are deja tradiţie. Mărţişorul, de exemplu, este de mii de ani o sărbătoare a primăverii, care simboliza renaşterea naturii, aşa că s-a legat de femeia care dă naştere, are o logică. Nu s-a dorit atâta timp o sărbătoare a bărbatului pentru că nu era aşa de importantă pentru ei”, explică Bulai procesul prin care o sărbătoare ajunge să fie îmbrăţişată în mod firesc de oameni.
Au mai lipsit 25.000 de doritori
Bineînţeles, există şi exemplele sărbătorilor importate, cum sunt Valentine’ s Day sau Halloween, care au prins relativ repede şi în România, dar asta pentru că au beneficiat de o susţinere comercială unanimă, uriaşă. A existat şi o iniţiativă pur comercială pentru stabilirea unei sărbători oficiale a bărbatului în România, în 2008, când un brand de bere a decis să le facă dreptate reprezentanţilor sexului puternic şi să îi sărbătorească pe 5 mai. Chiar dacă s-a dorit recunoaşterea oficială a datei, printr-o iniţiativă legislativă, petiţia lansată în acest scop a fost semnată de numai 420.000 de bărbaţi, cu 25.000 de semnături mai puţine decât ar fi fost nevoie pentru a prezenta proiectul în Parlament.