10 filozofii japoneze pentru o viaţă cu adevărat împlinită
0
Pornind de la filozofia lui Marie Kondo de a păstra doar lucrurile care-ţi inspiră bucurie, care este relativ nouă (pentru noi), şi care ne-a schimbat modul în care ne raportăm la bunuri materiale, şi până la învăţăturile nipone antice, stilul japonez s-a remarcat în tendinţele de lifestyle popularizate la nivel mondial.
Pentru că japonezii integrează şi filosofiile lor străvechi în practicile lor de zi cu zi, deoarece sunt concepte universale care se pot mula pe orice epocă. Ele îndeamnă la bunătate, recunoştinţă, echilibru, dar mai ales la respect. Respect faţă de noi înşine, dar şi faţă de tot ce ne înconjoară.
Iată 10 filosofii japoneze care ne ghidează în arta de a trăi:
1. Shinrin Yoku, arta de a te “îmbăia” în pădure
Cercetări recente au arătat că contactul cu natura (sau chiar şi cu imagini din natură) este foarte benefic pentru starea noastră generală de sănătate. Mai mult, oamenii care locuiesc în apropierea pădurilor sau a altor spaţii verzi se bucură, în general, de un creier mai agil. Probabil mulţi dintre noi ştiam deja intuitiv acest lucru, însă japonezii au şi o denumire specială pentru efectul curativ al timpului petrecut în natură. Filozofia japoneză shinrin yoku (îmbăiatul sau scăldatul în şi cu pădure) este o formă de terapie care prescrie plimbări regulate în aer liber, de preferinţă în parcuri sau păduri. Şi, în mod evident, evadarea ocazională din junglă urbană este vitală pentru a ne menţine echilibrul şi sănătatea.
2. Itadakimasu, arta de a te bucura de mâncare
Japonezii poartă un respect deosebit mâncării, de aceea îi poţi auzi adesea spunând “itadakimasu” înainte de masă, ceea ce înseamnă “primesc cu smerenie”, iar echivalentul creştinesc pentru acest obicei poate fi binecuvântarea hranei. Itadakimasu se referă la conceptul budist de a respecta toate fiinţele vii şi este un mod de a mulţumi plantelor şi animalelor care şi-au dat viaţa pentru a oferi viaţă. De asemenea, este şi o modalitate de a mulţumi tuturor celor care au fost implicaţi în pregătirea mesei, de la bucătarii care au pregătit-o, până la pescarii care au prins peştele.
3. Zazen, arta de a medita
Filozofii europeni sunt celebri pentru obsesia lor de a găsi răspunsuri la întrebări existenţiale: ce înseamnă să gândeşti, să acţionezi, să… exişti. Dar japonezii sunt mai degrabă interesaţi de conceptul nimicului. Acesta are o conotaţie pozitivă, deoarece e corelat cu iluminarea spirituală.
Kitaro Shishia (fondatorul Şcolii de filozofie din Kyoto) spunea: “Nimic nu poate exista fără să fie conectat. Dar conexiunea nu există. Ea ne este revelată doar prin lucrurile care sunt conectate, dar conectivitatea însăşi nu există. Nu o poţi arăta cu degetul. Deci, ce este mai important? Lucrurile ce sunt conectate sau conexiunea? Conexiunea este cea fundamentală”.
Zazen se înrudeşte cu conceptul de nimic şi implică practicarea regulată a meditaţiei, astfel încât să-ţi poţi purifica mintea şi să te reconectezi la adevărata ta natură. Zazen este uşor de practicat: încearcă doar să nu te gândeşti la nimic.
4. Tsundoku, arta de a cumpăra o carte fără să o citeşti
Probabil mulţi dintre noi ne facem vinovaţi de această practică: să cumperi o carte, să o păstrezi pentru mai târziu, dar să nu-i mai vină rândul. Termenul de tsundoku descrie tendinţa de a strânge cărţi pe care nu ajungi mereu să le citeşti sau să le termini, şi în mod paradoxal, acest obicei nu are conotaţie negativă în Japonia. Nu trebuie să termini tot ce începi, şi este extrem de incitant, chiar magic, sentimentul de a şti că ai în bibliotecă oricând la dispoziţie lumi şi poveşti noi pe care le poţi explora… la un moment dat.
5. Oubaitori, arta de a trăi fără să te compari cu alţii
Termenul oubaitori include caractere din alfabetul kanji aferente celor patru pomi japonezi emblematici: cireşul, prunul, piersicul şi caisul. Toţi înfloresc primăvara, câteodată unul lângă celălalt, dar fiecare într-o manieră atât de diferită. Conceptul de oubaitori îndeamnă la evaluarea calităţilor tale unice şi descurajează cu delicateţe şi eleganţă comparaţia cu cei din jur, sugerând că fiecare pom înfloreşte în felul său, şi că frumuseţea unui copac înflorit n-o va eclipsa niciodată pe a altuia, şi nici invers.
6. Kintsugi, arta reparaţiei cu aur
Un alt concept din filozofia japoneză este şi o tradiţie veche de secole: kintsugi sau arta de a repara cu aur ceea ce e spart. Kintsugi descrie metoda de reparare a ceramicii sparte cu un lac special, auriu sau argintiu. Bucăţile rupte sunt lipite, iar rezultatul este un obiect frumos, unic, care în loc să-şi ascundă istoria sau ghinionul, îşi poartă cu mândrie “cicatricile”, care sunt celebrate astfel. Iar lecţia pe care o putem învăţa din această practică este clară: să ne celebrăm şi noi experienţele unice prin care trecem, indiferent dacă sunt bune sau rele, şi să ne acceptăm greşelile ca pe o parte frumoasă din cei ce am fost.
Se încarcă comentariile...
