Gelozia dintre fraţi, „crucea” părinţilor cu mai mulţi copii: cum îi potoleşti teama de a fi înlocuit şi cum îl faci să îl accepte pe celălalt

În momentul în care în familie apare un frate sau o soră, primul copil începe să se simtă ameninţat, uneori chiar mai puţin iubit de către părinţii săi. Gelozia dintre fraţi este o provocare dureroasă pentru părinţi, sentimentele negative ale primilor născuţi rănindu-i nu doar pe aceştia, cât şi pe cei care le-au dat viaţă. Acestea pot fi însă „dizolvate” cu dragoste şi înţelegere.

Doctorul în psihologie şi expertul în parenting Laura Markham a atins, prin intermediul publicaţiei „Psychology Today, un subiect dureros pentru mulţi dintre părinţi, şi anume gelozia dintre fraţi, oferind totodată şi soluţii părinţilor aflaţi în această situaţie.

„Când copiii se simt înţeleşi, durerea şi sentimentul de singurătate dispar, iar iubirea şi legătura cu părinţii se intensifică. Empatia unui părinte funcţionează precum un bandaj pe rănile şi vânătăile copilor”, a consemnat regretatul autor Haim Ginott, cel care a scris cartea „Between Parent and Child” (n.r. Între părinte şi copil). Aşadar, cu dragoste, atenţie, şi înţelegere din partea celor care le-au dat viaţă, copiii pot depăşi suferinţele, inclusiv pe cele provocate de gelozia pe care o simt faţă de fraţii lor:

1. Întăreşte conexiunea dintre tine şi copilul tău

Când un copil crede cu tărie că nu iubeşti pe altcineva mai mult decât îl iubeşti pe el, rivalitatea dintre fraţi pur şi simplu dispare. Include-ţi copiii în rutina ta, conectează-te cu fiecare dintre ei în fiecare dimineaţă şi apoi, în fiecare moment pe care îl petreceţi împreună, caută ocazii să-i atingi, să vorbeşti cu ei, să le zâmbeşti. Orice ţi-ar spune copilul tău, încearcă să vezi lucrurile din punctul lui de vedere.

2. Fă-ţi copilul să râdă

Râsul ajută oamenii să scape de anxietate, reduce hormonii de stres şi stimulează eliberarea de oxitocină sau aşa numiţii hormonii de apropiere. De asemenea, ajută copiii să îşi depăşească temerile.

De exemplu, dacă micuţul trebuie să aştepte să îl ajuţi şi să îi dai atenţie, este normal ca el să se întrebe dacă vei fi acolo când are nevoie de tine. Spune-i :„Dacă ai nevoie de mine, mereu voi veni să te ajut cât de repede pot eu. Dacă eu sunt cu bebeluşul, iar tu ai nevoie de mine, spune tare «Mamă, am nevoie de tine», iar eu voi veni cât de repede. Hai să facem un exerciţiu”. Imediat ce copilul tău te strigă, aleargă spre el, ia-l în braţe şi sărută-l pe toată faţa. Garantat, va începe să râdă. În plus, pentru că îi place acest tratament, dacă îi sugerezi să te strige atunci când copilul mai mic îi ia jucăria, există mari şanse să procedeze astfel, în loc să aibă o atitudine ostilă faţă de fratele sau sora sa. Astfel, veţi învăţa să râdeţi împreună în momentele tensionate, iar el va fi mult mai deschis în relaţia cu celălalt copil şi mult mai cooperant în relaţia voastră. De pildă, faptul că îi lasă jucăria pe care şi-o doreşte îl va face să se simtă generos. 

3. Recunoaşte-i emoţiile şi transformă-le

Orice copil are, la un moment dat, sentimente amestecate faţă de fraţii săi. Deşi, ca părinte, nu îţi este uşor să-ţi auzi copilul că este furios pe fratele său, dacă este dispus să vorbească despre ce simte cel mai probabil nu va reacţiona în funcţie de aceste sentimente. Pe de altă parte, dacă nu vorbeşte despre gelozia pe care o simte, acest lucru îl va determina să îngroape aceste emoţii negative în subconştient, devenind anxios, rigid şi imprevizibil, pentru că, la un moment dat, aceste sentimente vor ieşi din nou la suprafaţă, mai intens. Pentru a-i transforma copilului tău emoţiile negative, dă-i o mână de ajutor. De exemplu, iată cum răspunzi când copilul tău spune:

„Nici măcar nu îţi mai pasă de mine”

Dragostea mea, te iubesc atât de mult. Nu aş putea iubi pe nimeni mai mult, pentru că nu există nimeni ca tine în toată lumea. Sunt aşa norocoasă să te am. Tu crezi că nu îmi pasă de tine? Cred că am fost doar foarte obosită şi ocupată şi mi-a fost greu să îmi arat dragostea aşa cum obişnuiam. Am multă dragoste, mai mult decât suficientă, şi pentru tine, şi pentru fratele său. Îmi pare rău că ai simţit că nu îmi pasă de tine. Hai să facem lucrurile mai bune. Weekend-ul acesta va fi weekend-ul nostru. Ce vrei să facem în timpul nostru special împreună?

„Nu e corect, pe mine nu mă ajuţi niciodată. Şi eu am nevoie de ajutor!”

„Pare că am mâinile sunt întotdeuna prea ocupate cu cel mic şi că nu am timp să te ajut şi pe tine, aşa-i? E greu să aştepţi, ştiu. Ştiu şi că şi tu ai nevoie de ajutor şi mereu voi fi acolo când ai nevoie de mine. Sunt şi mămica ta. Voi încerca să fac o treabă mai bună şi să fiu mai atentă la tine. Nu sunt perfectă şi uneori nu observ că ai nevoie de mine. Să-mi spui, de acum, cu cuvintele tale atunci când ai nevoie de mine, da?”.

„Urăsc bebeluşul”

Ştiu că e greu uneori să avem un bebeluş în casă, cred că uneori te înfurie foarte tare că trebuie să ne împarţi pe noi, pe mami şi pe tati, şi să faci linişte ca el să poată dormi, să îţi aştepţi rândul. E greu, nu? Mereu poţi să îmi spui atunci când e greu pentru tine, iar eu voi înţelege şi te voi ajuta.

„Mai bine aş muri”

Nu te panica dacă auzi aceste cuvinte din gura copilului tău. Este adevărat că sunt cuvinte puternice, pe care le-a ales ca să îţi arate cât de rău se simte, dar nu te certa cu el. În schimb, fii empatică şi consolează-l: „Uneori te simţi atât de rău? Dragostea mea, îmi pare rău că e atât de greu. Haide, vino şi lasă-mă să te ţin în braţe”. Ar fi un lucru bun ca, în acest moment, să plângă. Dacă rezistă, îşi foloseşte furia pentru a bloca durerea. Trebuie să construiţi o conexiune foarte puternică, astfel încât să se simtă în siguranţă să îşi arate sentimentele în preajma ta. 

Copiii se înţeleg mult mai bine cu fraţii lor atunci când părinţii le arată că sentimentele lor sunt normale şi negative, în timp ce nu toate reacţiile sunt permise şi civilizate. Arată-i copilului tău că ştii cât de greu este pentru el, lasă-l să se vaite, să îşi plângă durerea. A pierdut ceva valoros atunci când fratele cel nou a intrat în familia voastră, aşa că îl priveşte ca pe o ameninţare, nu înţelege încă faptul că noul ei frate este un cadou pe care mai târziu îl va preţui. Pe măsură ce vă veţi conecta, îl vei face să râdă şi îi vei recunoaşte sentimentele de durere şi singurătate, rănile lui se vor vindeca. Cu iubire şi răbdare, relaţia dintre copiii tăi va înflori.