Adevărul Live: Ce îi determină pe tineri să joace „Balena Albastră“, jocul care a provocat zeci de sinucideri

Psihoterapeutul Vistiana Long a explicat motivele care i-ar putea determina pe adolecenţi să participe la jocul morţii, „Balena Albastră“. S-au alăturat discuţiei Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, şi Iulia Ciuhu, reporterul care, în spatele unui cont fals, a reuşit să afle detalii despre jucători.

Ce este „Balena Albastră“ 

Peste 130 de adolescenţi s-au sinucis în perioada noiembrie 2015 - mai 2016 în Rusia din cauza unui joc al morţii, numit „Balena Albastră“ , jocul devenind destul de popular şi în rândul adolescenţilor din România. Flagelul a pornit în Rusia. Între 2013-2016, iniţiatorul său, un rus cu numele Phillipe Budeikin, a creat opt grupuri dedicate pe reţeaua socială VKontakte (n.r. - varianta rusească a Facebook).

Jocul în sine mizează pe o provocare psihologică: cu un anunţ pe una dintre paginile oficiale ale jocului de pe VKontakte, potrivit căruia sunt interesaţi să joace „Balena Albastră“, tinerii pot adera la grupurile care promovează conceptul. Adolescenţii sunt contactaţi imediat după înscriere de „călăuze“. Ulterior, timp de 50 de zile, primesc câte o sarcină de îndeplinit, una mai sinistră decât alta: li se cere, de exemplu, să se automutileze pe antebraţ, unde să deseneze o balenă cu o lamă de bărbierit. Mai sunt provocaţi să se trezească la ora 4.20 şi să vizioneze un film de groază sau să se plimbe, în echilibru, pe marginea unei clădiri. Ultima sarcină este sinuciderea, prin metode diverse. 

Cele mai importante declaraţii:

Ce îi determine pe tineri să privească moartea în ochi 

Psihoterapeutul Vistiana Long a vorbit la Adevărul Live despre existenţa  fascinaţiei faţă de moarte ce apare în perioada adolescenţei, ce este un semn de evoluţie spirituală şi de maturizare. „Vrând să se maturizeze, ei vor să ştie mai mult. Copiii încearcă să stea faţă în faţă cu moartea într-un mod curajos. Interesel pentru idee e permanent. Teama de moarte a fost propagată în timp prin educaţie. Copiii ca să crească echilibrat au  nevoie de contact, e maniera lor de a ştii cine sunt. Dacă acest contact e perturbat de anxietatea părinţilor, atunci apare anxietate şi la copii. Aşa se dezvoltă în timp o teamă de moarte. Pot fi atraşi de filme, de jocuri. Dorinţa majorităţii este de a o privi moarte, dar nu a se sinucide. E adevărat că sunt şi copii care nu mai găsesc valoarea vieţii. Pentru că nu au găsit o valoare în ei înşişi. Vor să ştie că ei contează şi că sunt valoroşi, că viaţa e frumoasă. La şcoală aud tot felul de temeri care se reflectă în viitor, legate de frica de moarte“, a spus specialistul.

Discuţia cu copiii este esenţială 

Conform acesteia, până la sinucidere copiii văd jocul doar ca pe nişte nişte provocări periculoase, fiind fascinaţi de ideea de a-şi pun viaţa în pericol doar pentru a scăpa cu bine. „E un semn de întrebare pentru părinţi, care trebui să discute cu copiii. Cu adevărat periculos este deconectarea de părinte“, evidenţiază ea. 

„O discuţie cu adulţii despre viaţă şi moarte le-ar aduce lămuriri, dar când nu au acces la discuţie copiii capătă o teamă, o frică. E foarte important ca părinţii să fie atenţi la copiii lor, dar la emoţii, stări. Dincolo de sarcinilor îndeplinite de copii, adesea părinţii nu ştiu cum se simt copiii în adâncul sufletului lor. Aici au nevoie de discuţii, dar copilul să vorbească mai mult, nu doar să asculte. Poate să îţi spună că nu se simte iubit, că nu are părinţi buni. Trebuie să asculţi toate acestea fără să te sperie. Şi copilul să nu caute înţelegere în altă parte“, a mai spus Vistiana Long. 

„Părinţii ar trebui să se informeze, nu să se panicheze“ 

„Nivelul educaţiei digitale în România e la un nivel scăzut. Analfabetismul digital predomină mai mult în rândul părinţilor. De aceea, le pot interzice copiilor accesul la calculator. O soluţie este controlul parental asupra accesului. Poţi să îi tai accesuri la anumite site-uri şi jocuri, dar nu la Facebook că acolo sunt prietenii lui. Nici interzicerea telefonului nu e de bun augur. Pentru că e un mijloc de comunicare. Părinţii ar trebui să se informeze, nu să se panicheze. Măsurile drastice nu vor ajuta niciodată“, a subliniat Răzvan Băltăreţu, editor secţia Tech. 

Care sunt soluţiile psihoterapeutului 

Psihoterapeutul sfătuieşte părinţii să nu-şi certei copilul şi să îl învinovăţească, pentru că adaugă anxietate la starea psihologică a acestora. „Ar trebui să îl ajut să îi scadă anxietatea, nu să vin cu fricile mele peste ale lui. Singura lui măsură va fi să se ferească mai mult de părinte. Recomand să fim atenţi la semne, să fim atenţi la ce se întâmplă în sufletul nostru. Nu trebuie să acţionăm pe moment. Orice formă de contact îi trasnmite fricile de moment. Ne retragem şi revenim cu o linişte interioară pentru a înţelege copilul. Ei au nevoie de un contact cald, să se simtă validaţi şi valoroşi ca fiinţe umane. Asta pot face şi profesorii. Să îi aline, să îi asculte. Nu soluţia contează, ci atitudinea cu care este făcută“, a competat specialistul. 

Soluţiile nu sunt la Ministerul Educaţiei 

Invitat să intervină în emisiune, Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educaţiei a declarat că instituţia a înaintat o notă cu măsuri de siguranţă cu privire la preântâmpinarea pericolelor provocate de jocul „Balerna Albastră“. „Suntem interesaţi ca în şedinte să fie abordate teme precum siguranţa fizică şi cea mintală. Este nevoie, de asemenea, ca vigilenţa profesorilor să fie continuă şi permanentă. Părinţii trebuie să fie şi ei informaţi cu privire la pericolele din mediul online, dar şi din viaţa de zi cu zi. Avem şi consilieri în şcoli. Este important ca activităţile să fie de  grup, dar şi consiliere individuală pentru ca fiecare copil să înţeleagă problemele. Ministerul Educaţiei va avea grijă să există pârghii prin care copiii să nu acceseze toate aplicaţiile. Nu ne referim doar la acest joc. Ci la orice joc care poate să pună în pericol viaţa şi integritatea copilului. Soluţiei sunt la instituţiile abilitate, nu la Ministerul Educaţiei“, încheie acesta.