FOTO Gafele designerilor retrag haine de pe piaţă

Uniforma femeilor kurde a inspirat o salopetă H&M. FOTO AFP, ZARA.COM

Svastici, insigne ale trupelor SS, salopete inspirate de uniformele miliţiilor kurde sau mesaje mult prea explicite – sunt câteva dintre elementele cu care s-au făcut „remarcaţi“ retaileri importanţi precum Zara sau H&M. Presiunile venite de pe reţelele de socializare duc tot mai des la scoaterea de pe piaţă a acestor haine.

O bluză pentru copii din colecţia pentru această toamnă a gigantului spaniol Zara a stârnit recent un scandal de proporţii pe reţelele de socializare. Modelul cu dungi albastre şi o stea galbenă cu şase colţuri în piept aminteşte de uniformele pe care le purtau victimele Holocaustului în lagărele de concentrare. Steaua lui David s-a dorit a fi o insignă de şerif, sursa de inspiraţie a bluzei fiind filmele western, s-au scuzat reprezentanţii Zara înainte de a anunţa că vor retrage acest obiect vestimentar de pe rafturi. „Nu am văzut niciodată un şerif purtând bluze cu dungi alb-albastre în filmele western. Purtau şerifii dungi? Nu. Evreii erau obligaţi să le poarte în al Doilea Război Mondial“, scrie un utilizator pe reţeaua Twitter. 

Nu este pentru prima dată când designerii retailerului spaniol dau dovadă de lipsă de inspiraţie. În 2007, Zara a fost nevoită să retragă din magazine o serie de poşete după ce clienţii au descoperit că printre florile şi bicicletele desenate pe acestea erau şi patru svastici verzi, nu tocmai greu de observat. „Nu ne-am dat seama că svasticile erau imprimate pe aceste genţi“, a spus purtătorul de cuvânt al companiei, citat de publicaţia britanică „Daily Mail“. 

Salopete militare de la H&M

Scandalul iscat de Zara vine la mai puţin de o lună după ce un alt retailer cunoscut, H&M, a făcut o gafă de proporţii. Designerii companiei suedeze au creat o salopetă kaki inspirată de uniforma femeilor kurde care luptă împotriva grupării Statului Islamic. Piesa vestimentară făcea parte din noua colecţie H&M pentru acest sezon, iar reţelele de socializare au fost, din nou, scânteia care a declanşat revolta. „Este uniforma noastră tradiţională, nu o poate purta oricine“, scria Ali Najat Barzinjy, un militant kurd, pe Facebook. 

Salopeta H&M care a iscat scadal din cauza asemănării cu uniforma kurde.

Reprezentanţii H&M au reacţionat imediat la criticile primite, motivând că asemănarea cu uniformele femeilor kurde nu este mai mult decât o coincidenţă. „Ne pare foarte rău dacă am jignit pe cineva cu această piesă vestimentară, nu aceasta a fost intenţia noastră“, a declarat Ida Ståhlnacke, ofiţerul de presă al retailerului. 

Jacheta Topman

Brandul britanic Topman, parte a retailerului de haine şi accesorii Topshop, a intrat şi el în atenţia presei anul acesta, din cauza unei jachete bărbăteşti pe care se regăsea o insignă a trupelor SS. Reprezentanţii Topman şi-au cerut scuze pentru simbolul nepotrivit şi au retras imediat piesa vestimentară din magazine. Pe jacheta comercializată la preţul de 260 de euro erau imprimate rune asemănătoare celor purtate de trupele Schutzstaffel, adoptate acum de neonazişti şi de formaţiunile fasciste de extremă dreaptă.

Adidas şi turismul sexual

Evenimentele tragice pot să afecteze vânzările unor retaileri, experienţă pe care Nike a avut-o în 2013. Reprezentanţii producătorului de echipamente sportive au fost nevoiţi să retragă din magazine celebra serie de tricouri „Boston Massacre“ (trad. - „Masacrul din Boston“), din motiv că făcea trimitere la tragedia de la Maratonul din Boston, din urmă cu un an, în care trei persoane şi-au pierdut viaţa după explozia mai multor bombe. Tricourile, care aveau inscripţionate pe piept cuvintele „Boston massacre“, erau create pentru fanii echipei Yankees, în ideea de a le aminti de victoriile zdrobitoare ale acestora asupra celor de la Red Sox Boston în play-offurile campionatelor din anii 1978 şi 2006. 

Dar dacă în cazul firmei Nike este vorba despre o coincidenţă nefericită, nu acelaşi lucru se poate spune despre incidentul provocat de un alt producător de echipamente sportive, Adidas. Acesta a anunţat, la începutul anului, că retrage de pe piaţă două modele de tricouri după ce ministrul brazilian al turismului a acuzat compania că incită la turism sexual în ţara care urma să găzduiască, în vară, Cupa Mondială de fotbal. 

Pe unul dintre aceste tricouri era imprimată o inimă care compunea sloganul „I Love Brasil“ (trad. - „Iubesc Brazilia“) şi care sugera posteriorul unei femei în bikini. Pe imprimeul celuilalt tricou era imaginea unei tinere de culoare în costum de baie, care ţinea în mână o minge, alături de mesajul: „Lookin' to score“ (trad. - „Vreau să marchez“). 

Cele două modele de tricouri au fost vândute de Adidas în SUA în vederea Cupei Mondiale şi au stârnit un val de proteste în Brazilia, începând de pe reţelele de socializare şi până la nivelul autorităţilor. „Este inadmisibil ca o multinaţională de produse sportive ca Adidas să vândă tricouri cu imagini şi mesaje care leagă Brazilia de turismul sexual“, a declarat într-un comunicat ministrul brazilian al Politicilor pentru femei, Eleonora Menicucci.

Multe branduri s-au folosit, de-a lungul timpului, de asemenea „incidente“ catalogate drept gafe pentru a atrage atenţia asupra unor colecţii, iar semnele de întrebare apar în mod firesc ori de câte ori acestea „recidivează“, aşa cum se întâmplă, de exemplu, cu Zara. „Există strategi care spun că o reclamă negativă este, până la urmă, tot reclamă, dar cred, de asemenea, că astfel de simboluri negative poartă şi un grad mare de toxicitate. Elementele cu încărcătură emoţională precum cele care au legătură cu Holocaustul sau cu terorismul sunt răni deschise, încă vii. Să pui asemenea simboluri pe haine nu cred că te ajută în strategia de PR“, este de părere criticul de modă Alin Gălăţescu.

Datorită reţelelor de socializare, aceste asocieri nefericite nu mai trec neobservate, iar opinia publică capătă o voce suficient de puternică pentru a pune presiune chiar şi pe giganţii din industria modei. „Este foarte interesant că aceste revolte pornesc de pe Facebook sau Twitter şi e bine că există o opinie publică când gafele sunt de proporţii. Mobilizarea dovedeşte că reţeaua are o funcţie socială deloc de ignorat“, mai spune Alin Gălăţescu.