Pur şi simplu, indiferent unde mergi şi guşti o mâncare, să spunem o Plachie de peşte, nu se compară cu gustul mâncării făcut pe tărâmul Dobrogean. Da, plachia de peşte este o mâncare delicioasă, aşa este. Dar în Dobrogea, are acel ceva... Cred că dobrogenii ăştia sunt nişte vrăjitori, care fac ceva vrăji străvechi, că pur şi simplu, odată ce ai fost acolo şi ai mâncat odată din bunătăţile acelea, devii dependent. Rămâi cu gândul acolo, la mirosurile şi gusturile Dobrogei şi revii mereu, şi mereu, şi mereu... Şi niciodată nu te saturi şi parcă ţi-e sete şi dor mereu. De Dobrogea :)

Sunt pe jumătate dobrogeancă, am copilărit pe ambele maluri ale Dunării, în Moldova şi Dobrogea. Bunicul meu a fost pescar, iar bunica, o lipoveancă frumoasă şi tare harnica. Am învăţat să gătesc peşte în toate felurile, unul mai gustos decât celălalt.

Vă invit să răsfoiţi reţetele mele cu peşte pe blogul Poftă bună, reţete cu Gina Bradea.

Am de toate, reţete mai vechi sau mai moderne, ciorbă de peşte sau de perişoare din peşte, sarmale şi chiftele din peşte, scordolea şi malasolca, saramură, la cuptor sau zacuscă, peşte uscat sau afumat, marinat sau conserve în ulei sau sos tomat, crapi şi ştiuci umplute.... Da, reţetele acelea dobrogene, lipoveneşti...

Iar plachia de peşte, tocana aceea cu peşte fraged şi suculent, cu sos gros din ceapă, cu roşii şi ardei... Dumnezeule, ce bunătate este!!

Vă las reţeta video aici:

Înghit în sec, mi-e poftă de mor. Aşa că o să merg să caut nişte peşte proaspăt. Voi ce mai aşteptaţi, încă n-aţi fugit la cumpărături?

Vă pup, hai poftă bună să avem!