Redutabila agenţie de spionaj de care nimeni nu a auzit nimic şi care ar putea creşte în era Trump

O redutabilă agenţie de informaţii de care nimeni nu a auzit nimic ar putea fi folosită de noua administraţie de la Casa Albă pentru supravegherea americanilor.

O agenţie americană de informaţii necunoscută fostului preşedinte Barack Obama în primele sale luni de mandat ar putea deveni un instrument util pentru noul preşedinte Donald Trump în implementarea unor promisiuni de campanie, relevă slate.fr.

La 25 de kilometri sud de Washington, într-o bază militară securizată, lucrează de zor mii de angajaţi ai unei puternice agenţii de informaţii, dar total necunoscute. Nici Barack Obama nu ştia nimic despre această agenţie în momentul preluării primului mandat de preşedinte al Statelor Unite. În mai 2009, pe când făcea o baie de mulţime într-un fast-food Five Guys din Washington, Obama a rămas surprins să afle de existenţa National Geospatial Intelligence Agency (NGA). Întrebându-l pe un client cu ce se ocupă, acesta i-a răspuns că „lucrează la NGA“. „Şi ce mai exact este NGA?“, a întrebat din nou Obama, incapabil să îşi aducă aminte de o astfel de agenţie. La opt ani de la această întâmplare, NGA se află printre cele mai importante cinci agenţii de informaţii ale Statelor Unite, alături de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) şi Agenţia de Securitate Naţională (NSA).

NGA este pentru ochi ceea ce NSA este pentru urechi

Angajaţii NGA vin la serviciu în a treia cea mai mare clădire din aglomeraţia capitalei Statelor Unite, care întrece ca mărime sediul CIA sau al Capitoliului. Finalizat în 2011 în urma unei investiţii de 1,4 miliarde de dolari, sediul NGA măsoară cât patru terenuri de fotbal sau două portavioane. Mai mult, agenţia a achiziţionat recent 40 de hectare de teren la St. Louis, în scopul de a se extinde şi a-şi creşte numărul angajaţilor - 3.000 în prezent.

Principala sa misiune este de a analiza miliardele de imagini suprinse de drone în Orientul Mijlociu sau de sateliţii de spionaj plasaţi pe orbită. Având camerele aţintite în străinătate, agenţia a fost ferită de scandalurile interne de spionaj, cum s-a întâmplat cu CIA şi NSA. Există însă motive temeinice că acest lucru s-ar putea schimba în era Trump.

Posibila transformare în era Trump

Pe parcursul campaniei sale prezidenţiale şi în primele luni de mandat, Donald Trump s-a arătat dispus pentru relaxarea constrângerilor agenţiilor de informaţii, creşterea bugetului apărării şi sporirea măsurilor de securitate. Prin urmare, preşedintele american ar putea recurge la toate instrumentele aflate la dispoziţia sa pentru a-şi duce politica la bun sfârşit, inclusiv la NGA.

Ideea nu este nouă. De fapt, Departamentul american pentru Securitate Internă s-a arătat deja interesat de supravegherea aeriană internă. În 2007, sub preşedintele George W. Bush, Departamentul pentru Securitate Internă a creat National Applications Office, în scopul de a asigura un sistem de supraveghere internă prin satelit. Însă Congresul a văzut cu ochi răi acest „Big brother aerian“ şi i-a blocat finanţările, iar Barack Obama l-a desfiinţat în 2009.

Iniţiind o nouă eră a supravegherii, Trump ar putea să mizeze mai ales pe spionajul aerian, notează slate.fr.

De exemplu, NGA ar putea fi un instrument util în supravegherea unor mişcări, locuri considerate de risc sau a migraţiei ilegale. Trump s-a pronunţat deja pentru supravegherea moscheilor şi ridicarea unui zid la graniţa dintre Statele Unite şi Mexic.

În martie 2016, Pentagonul a publicat rezultatele unei anchete pe tema utilizării dronelor-spion pe teritoriul american. Documentul, realizat la iniţiativa biroului inspectorului general al Pentagonului şi clasat „Strict pentru uz oficial“, arată că armata americană a efectuat, în perioada 2006-2015, cel puţin 20 de misiuni de supraveghere cu drone în Statele Unite. Ancheta nu precizează natura acestor misiuni, dar un alt document face referire la operaţiuni de căutare şi salvare în caz de dezastre naturale, precum şi pentru antrenamente ale Gărzii Naţionale.