Obama le cere angajaţilor guvernamentali să se toarne între ei. Dacă refuză, îşi pot pierde locul de muncă
0
După ce militarul american Bradley Manning a dat pe mâna celor de la WikiLeaks o serie de documente confidenţiale, în octombrie 2011, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a dat ordin tuturor angajaţilor guvernamentali să aducă la cunoştiinţă acţiunile suspecte ale colegilor lor, din dorinţa de a evita viitoare scurgeri de informaţii.
Dacă nu-şi toarnă colegii, bugetarii riscă diverse sancţiuni, printre care şi pedepse cu închisoarea, informează site-ul McClatchy.
Angajaţii guvernului american, cel mai mare angajator din lume, dar şi cei ai firmelor subcontractante sunt obligaţi să studieze în amănunt comportamentul colegilor lor, fiind atenţi mai ales la problemele financiare pe care le-ar putea întâmpina aceştia, dacă lucrează la ore ciudate, dacă se îmbolnăvesc subit, dacă devin bogaţi peste noapte sau dacă studiază documente secrete pe care n-ar trebui să le acceseze. Asemenea tehnici de observaţie au fost implementate, deşi la angajare în sistemul de stat candidaţii trebuie să se supună unor teste cu poligraf şi unor verificări minuţioase.
Astfel, aproape cinci milioane de angajaţi sunt instruiţi să depisteze trăsături de comportament care ar putea indica faptul că respectivul angajat reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, şi să raporteze activităţile suspecte la personalul Biroului pentru Ameninţări Interne. Caitlin Hayden, purtătoarea de cuvânt al Consiliul de Siguranţă Naţională de la Casa Albă, a declarat că Programul pentru Ameninţări Interne sporeşte garanţiile pentru „intimitate, drepturi şi libertăţi civile”.
Programe de instrucţie pentru angajaţi
Fiecare agenţie şi departament al Guvernului SUA implementează propriile programe de instrucţie pentru detectarea posibilelor ameninţări interne, angajaţii fiind încurajaţi să studieze şi alţi indicatori precum stresul sau problemele personale. „Dacă vezi pe cineva că citeşte un document clasificat pe care n-ar trebui, iar acea persoană pare agitată, aceea e o activitate suspectă, care trebuie raportată”, spune Gene Barlow, purtătorul de cuvânt al Biroului Naţional de Contraspionaj.
Pe lângă eforturile angajaţilor, există şi echipe ale Biroului pentru Ameninţări Interne care monitorizează „în mod regulat, periodic” situaţia disciplinară, financiară şi personală ale angajaţilor, dar şi rezultatele testelor poligraf, raporturile de călătorie şi felul în care bugetarii americani accesează reţelele secrete de calculatoare. De altfel, toată activitatea online a angajaţilor este monitorizată, iar informaţiile colectate „pot fi folosite împotriva lor în cazul unor proceduri penale sau administrative”, se arată într-un document obţinut de site-ul McClatchy.
Snowden, spionul care a păcălit programul
Deşi Pentagonul şi agenţiile de spionaj americane au cheltuit zeci de milioane de dolari pe mai multe proiecte de cercetare, nu există o serie de trăsături comportamentale care să demascheze potenţiala „cârtiţă”. Ca dovadă că, deşi programul pentru ameninţări interne era implementat de aproape doi ani, Edward Snowden, cel care a dat în vileag programele de supraveghere americane, n-a fost raportat de colegii lui pentru că ar avea un comportament suspect.
Se încarcă comentariile...
