Lumea spionajului este reticentă faţă de Donald Trump

Spionii americani se tem că aliaţii lor din Europa vor fi mult mai rezervaţi în schimbul de informaţii ca urmare a atitudinii de care dă dovadă noul lider al SUA faţă de Rusia.

Deschiderea pe care a arătat-o noul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, faţă de Rusia a provocat îngrijorări nu doar în rândul liderilor europeni, ci şi în rândul spionilor americani, care se tem că omologii lor din Europa vor fi mai reticenţi în ceea ce priveşte schimbul informaţional, pe care nu-l vor mai considera sigur.

Comunitatea globală a spionilor - o lume în care prieteni, inamici sau prieteni şi inamici în acelaşi timp formează adesea alianţe bazate pe un interes comun - este întotdeauna foarte atentă la ceea ce se întâmplă atunci când la Casa Albă se instalează un nou lider, scrie Politico.eu. Însă Trump, adaugă sursa citată, reprezintă o anomalie chiar şi pentru un astfel de grup, obişnuit cu lucruri bizare.

Nu numai deschiderea faţă de Rusia nu este văzută cu ochi buni, ci şi faptul că noul preşedinte al SUA, care a fost sâmbătă la sediul CIA (Agenţia Centrală de Informaţii), a atacat verbal multă vreme agenţiile de informaţii pe care acum le supervizează. 

Două riscuri majore

În aceste condiţii, mai mulţi oficiali americani şi analişti consideră că în rândul spionilor există două preocupări principale: riscul ca Trump să facă publice informaţii secrete şi riscul ca acesta să ignore sfaturile serviciilor americane de informaţii, ceea ce ar face alte naţiuni să considere că nu mai merită să le ofere date spionilor din SUA.

„Provocarea ar putea apărea în Germania, Franţa şi chiar în Regatul Unit. Dacă ar exista o reorientare spre Moscova, ar putea exista îndoieli“, a declarat un fost oficial de rang înalt din cadrul administraţiei Obama.

La rândul său, John Brennan, care şi-a înaintat recent demisia din funcţia de director CIA, s-a arătat îngrijorat. „Cred că lumea urmăreşte acum ce spune dl. Trump şi ascultă cu foarte mare atenţie“, a declarat el, la mijlocul acestei luni, în cadrul unui interviu acordat Fox News. „Dacă nu are încredere în comunitatea de informaţii, ce semnal se transmite prin aceasta partenerilor şi aliaţilor noştri, dar şi adversarilor?“

În acest timp, mai mulţi actuali şi foşti oficiali europeni contactaţi de Politico.eu au preferat să fie precauţi, afirmând că este totuşi prea devreme pentru a spune cum va acţiona Donald Trump în calitate de preşedinte. 

Evaluările spionilor SUA, vitale

„Cele mai multe servicii europene vor fi influenţate în abordarea lor  de evaluările şi asigurările pe care le vor primi de la omoloagele lor americane cu privire la cât de demnă de încredere este noua administraţie“, a afirmat un oficial european din domeniul securităţii. 

„Există o încredere enormă implicită între agenţiile americane şi britanice, de exemplu, care nu va fi uşor subminată nici măcar de instalarea unui nou preşedinte care are calităţi necunoscute“, a adăugat acesta. 

Renumite pentru priceperea lor, agenţiile americane de spionaj se bazează totuşi foarte mult pe ajutorul primit de la partenerii lor din serviciile de informaţii externe. 

Iar aceste relaţii sunt vitale în special în zonele în care există bariere lingvistice şi culturale greu de trecut. De pildă, informaţiile despre Coreea de Nord ar fi dificil de obţinut fără ajutorul serviciilor din Coreea de Sud. 

În plus, schimbul de informaţii nu se face din pur altruism, avertizează analiştii, adăugând că niciunei ţări nu i-ar pica bine ca metodele şi sursele ei să fie dezvăluite. Şi cu atât mai puţin ca informaţiile furnizate să ajungă pe o cale sau alta la Moscova.

„Nu poţi merge la europeni şi să le spui «Relaxaţi-vă, băieţi, îmbunătăţim relaţia cu Rusia, dar nu vă va afecta». Ştiu ei mai bine“, a spus Steven Hall, fost şef al operaţiunilor CIA care vizau Rusia. 

O apropiere a Washingtonului de Kremlin s-ar putea traduce prin pierderea unor parteneriate, dar şi prin întărirea altora.

Italia, de exemplu, are o relaţie mult mai bună cu Moscova în comparaţie cu ţările baltice, a atras atenţia Leonardo Tricarico, preşedintele Fundaţiei ICSA din Roma, care se ocupă de analize strategice.

Un nou director CIA

Între timp, Senatul SUA l-a confirmat, luni, pe Mike Pompeo în funcţia de director al CIA, cu 66 de voturi pentru şi 32 împotrivă, el fiind apoi învestit în funcţie de vicepreşedintele Mike Pence. 

Confirmarea a venit însă după o întârziere provocată de temeri că el ar putea extinde programele de supraveghere pentru a permite unele tehnici de interogare asimilate torturii.

Consilierul lui Trump pentru securitate naţională, vizat de o anchetă

Pe de altă parte, Michael Flynn, consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Statelor Unite, este vizat de o investigaţie legată de o serie de discuţii telefonice pe care le-a purtat, la sfârşitul lunii decembrie, cu ambasadorul Rusiei la Washington, Serghei Kisliak. 

Discuţiile au fost înregistrate în timpul unor operaţiuni de rutină ce vizau monitorizarea diplomaţilor ruşi staţionaţi în SUA şi au venit în contextul în care administraţia Obama anunţase sancţiuni la adresa Rusiei şi expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi, după ce Moscova a fost acuzată de ingerinţe în alegerile prezidenţiale din SUA, fapt negat de Kremlin.

Totuşi, anchetatorii au afirmat că până în acest moment nu există indicii cu privire la comiterea unor fapte ilegale, notează CNN.