INFOGRAFIE Evenimente care au schimbat faţa lumii în 2018. Trump, între spectacol şi probleme cu justiţia

Maestru neîntrecut în arta mulţumirii de sine, Donald Trump este convins că totul merge ca pe roate la acest sfârşit de an atât pentru Statele Unite, cât şi pentru el. În ce măsură are sau nu dreptate?

La finalul celui de-al doilea an de mandat la preşedinţia SUA, Trump spune cu voce tare că a făcut mai multe decât predecesorii săi la Casa Albă. Cu toate că indicatorii economici sunt pe verde, bilanţul este totuşi departe de imaginea prezentată de preşedintele multimiliardar, scrie AFP.

În primul rând, problemele sale cu justiţia devin tot mai mari. Fostul său şef de campanie Paul Manafort este la închisoare. Fostul său avocat Michael Cohen va ajunge la rândul său după gratii în câteva luni. Ancheta procurorului special Robert Mueller asupra unor presupuse legături între puterea de la Moscova şi echipa lui Trump înaintează cu paşi mari.

În al doilea rând, „America înainte de toate“ înspăimântă o parte a Statelor Unite şi o bună parte a lumii. În ton cu sloganul ales pentru câştigarea Casei Albe, Trump i-a luat la ţintă pe liderii principalilor aliaţi ai Statelor Unite - premierul britanic Theresa May, premierul canadian Justin Trudeau şi preşedintele francez Emmanuel Macron. În paralel, a lăudat bunele relaţii stabilite cu cei ai Rusiei şi Coreei de Nord - Vladimir Putin, respectiv Kim Jong-un.

În al treilea rând, politica sa pe plan intern stagnează. În afară de scăderea unor impozite, la sfârşitul lui 2017, nu a reuşit să-şi impună alte promisiuni de campanie. De exemplu, nu a obţinut până acum niciun dolar pentru ridicarea zidului anti-imigranţi la graniţa cu Mexic. Mai mult, acest zid ar putea rămâne doar o promisiune pentru el după succesul democraţilor în alegerile de la mijloc de mandat şi asigurarea controlului în Camera Reprezentanţilor. De fapt, odată cu schimbarea majorităţii în Cameră, a doua parte a preşedinţiei Trump va întâmpina dificultăţi foarte mari.

Una peste alta, decesul unuia dintre predecesorii săi, George H.W. Bush, cunoscut pentru eleganţa şi decenţa de care a dat dovadă în exercitarea puterii, a reamintit de curând, într-o lumină crudă, cât de lipsită de maniere este preşedinţia în versiunea Trump.

Menţionând aceste aspecte, AFP propune o trecere în revistă în cinci acte asupra ultimului an petrecut de Trump la Casa Albă, un an de-a dreptul tumultuos.

Fiasco la G7

De regulă, summiturile anuale G7 sunt reuniuni însoţite de politeţe, fără izbucniri de voci. Cel desfăşurat în iunie în Québec (Canada) a degenerat în haos sub loviturile aplicate de locatarul de la Casa Albă.

În ultimul moment, el a torpilat comunicatul final, un document de 28 de puncte penibil negociat de „Grupul celor şapte“ (Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Japonia).

Odată plecat de la summit, a scris pe Twitter, mijlocul său de comunicare preferat, că premierul canadian Justin Trudeau este „lipsit de sinceritate şi slab“.

O fotografie ce seamănă unui tablou inteligent pictat a devenit simbolul acestui straniu moment de diplomaţie trumpiană. Aşezat pe un scaun şi cu braţele încrucişate, Trump îi confruntă cu o privire încruntată pe ceilalţi aliaţi, cu cancelarul german Angela Merkel în prim-plan.

„Amicul“ Kim

Strângerea de mâini din 12 iunie din Singapore dintre Donald Trump şi Kim Jong-un a fost, pe lângă un moment istoric, un adevărat spectacol. Însă declaraţia comună, prezentată la finalul întâlnirii, este destul de vagă.

În contextul acestui summit, preşedintele american s-a arătat foarte elogios faţă de Kim Jong-un, descriindu-l drept „foarte talentat“ şi un „foarte bun negociator“.

„Mi-a scris scrisori frumoase, sunt scrisori magnifice. Ne-am plăcut reciproc“, a insistat Trump câteva luni mai târziu de la întâlnirea din Singapore, oferindu-i astfel liderului de la Phenian superlative rezervate de obicei aliaţilor.

Un al doilea summit între cei doi este luat în calcul, dar negocierile sunt în impas.

Ton conciliant faţă de Putin

Primul summit dintre Donald Trump şi Vladimir Putin a fost mult mediatizat şi foarte aşteptat. Într-un final, a fost considerat drept un eşec pentru liderul de la Casa Albă.

Într-un exerciţiu ciudat de balet diplomatic, Trump a refuzat cu încăpăţânare de faţă cu Putin să condamne Moscova pentru amestec în campania prezidenţială americană din 2016. Ba dimpotrivă, a dat de înţeles că dă credit negărilor repetate pe această temă de către fostul ofiţer KGB care conduce Rusia din 2000 încoace.

La Washington, la 7.000 de kilometri distanţă de Helsinki, democraţii şi republicanii s-au declarat consternaţi.

„Conferinţa de presă de la Helsinki a fost un moment trist pentru ţara noastră“, a reacţionat Bob Corker, un republican aflat la conducerea Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului.

Victorie importantă la Curtea Supremă

„Se împlinesc doi ani de când sunt preşedinte şi am deja doi judecători la Curtea Supremă“, s-a felicitat Trump, tot pe Twitter.

După Neil Gorsuch, Donald Trump a reuşit să-l impună în templul dreptului american pe Brett Kavanaugh. Cu cinci judecători conservatori din nouă, această instituţie venerabilă a virat după decenii bune la dreapta.

Dar lupta din toamnă a fost dură şi amară - cu acuzaţii de viol în dreptul lui Kavanaugh şi negări feroce - şi a lăsat impresia unei ţări profund divizate.

„O vânătoare de vrăjitoare“

Cu cât investigaţiile avansează, cu atât atacurile lui Donald Trump faţă de procurorul Robert Mueller sunt mai agresive. Pe Twitter, dar şi din grădina Casei Albe, sub zgomotul puternic al elicopterului prezidenţial Marine One în curs de decolare, preşedintele american pune la îndoială integritatea procurorului special şi denunţă o „vânătoare de vrăjitoare“ orchestrată de adversarii săi.

Cel mai discret om de la Washington nu a ripostat niciodată atacurilor prezidenţiale. Însă ar putea răspunde în curând prin probe ale amestecului puterii de la Moscova în ultimul scrutin prezidenţial din Statele Unite pentru a favoriza candidatura lui Donald Trump.

Click pe imagine pentru a vedea infografia într-o pagină nouă.