Cât costă  în SUA un post de ambasador

Fostul ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gittenstein

Alegerea sau realegerea unui preşedinte al Statelor Unite după patru ani atrage după sine schimbări în întreaga administraţie americană, inclusiv la Departamentul de Stat. În cazul în care la Casa Albă se instalează un nou şef de stat, eventual din celălalt partid politic, schimbările sunt fireşti, noul preşedinte îşi aduce echipa sa.

La realegere, este posibilă păstrarea unor membri ai cabinetului sau ai administraţiei Casei Albe dar, de regulă , intervin schimbări. Desemnarea pe posturi a unor apropiaţi ai preşedintelui sau a unor colegi de partid care au sprijinit realegerea preşedintelui, în diferite funcţii, este o formă de răsplată pentru eforturile făcute de ei în acest demers.

    În Statele Unite, mai pregnant poate ca în alte ţări, posturile de ambasadori reprezintă una dintre aceste recompense. Numirile sunt de două feluri- profesionale, respectiv folosirea diplomaţilor de profesie,  făcute la propunerea Departamentului de Stat,  şi politice când e vorba de „oamenii preşedintelui”.

Majoritatea acestora din urmă sunt cei care, în timpul campaniei, şi-au deschis larg baierele pungilor şi au donat sume considerabile, fie din banii lor, fie organizând diferite evenimente la care participarea se plătea. Deoarece s-a întâmplat de câteva ori ca persoanele numite „politic” să nu facă faţă cerinţelor, preşedintele Obama a promis solemn că la al doilea mandat să numească mai mulţi profesionişti, dar se pare că nu prea poate să se ţină de promisiuni.

   „Este un obicei ca cele două mari partide politice să pună la mezat posturile de ambasadori”, a recunoscut  fostul ambasador, Ronald Neumann, preşedintele Academiei Diplomatice Americane, într-un interviu acordat publicaţiei „USA Today”. El a recunoscut că dintre „politici” există persoane foarte bine pregătite, dar alţii au eşuat.În timpul primului mandat al preşedintelui Obama, trei ambsadori numiţi pe critetii politice a trebuit să-şi dea demisia (Luxemburg, Malta şi Bahamas).

 Este în curs de examinare cazul ambasadorului american din Belgia, Howard Gutman, care culegea prostituate din parcul de pe lângă rezidenţa lui, deşi ambasadorul, care a adunat 500.000 de dolari pentru Obama, neagă acuzaţia.

   Într-o recentă analiză a BBC despre numirile de ambasadori americani, este citat Richard Nixon care a declarat fără nici o jenă:”Cine doreşte să devină ambasador, trebuie să adune cel puţin 250.000 de dolari”. Se întâmplă totuşi ca preşedintele să-şi numească în aceste posturi prieteni apropiaţi.

    În luna iunie a.c. Casa Albă a numit 24 de noi ambasadori, o treime participând activ la campania de realegere a lui Obama şi donând sume substanţiale. Cel puţin şapte au donat peste 500.000 de dolari. Astfel, Rufus Gifford, numit în Danemarca, a strâns 750.000 de dolari. El a fost şi directorul financiar al campaniei preşedintelui. Interesant este că Gifford şi patru alţi candidaţi la posturi de ambasador au recunoscut deschis că sunt homosexuali.

Unul dintre ei, James Costos, director de marketing la HBO, a organizat, împreună cu partenerul său, Michael Smith, un dineu la care a participat Michelle Obama şi a strâns peste 500.000 de dolari. Probabil că va fi ambasador în Spania. În Germania candidatul este John Emerson, preşedintele unei societăţi de investiţii care a strâns pentru realegerea lui Obama 500.000 de dolari. Există un raport între suma donată şi post, astfel, potrivit unei cercetări americane din 2012, pentru Paris trebuiau donate 600.000 de dolari, dar pentru Lisabona sunt suficienţi 350.000. În Belgia, candidată este Denise Bauer, cea care a strâns donaţii în numele organizaţiei „Femei pentru Obama”. La Budapesta, toate numirile de după 1989 au fost politice, deţinătorii fiind oameni de afaceri care i-au srijinit pe foştii sau actualul preşedinte al SUA.

Mark Gittenstein a organizat o fundaţie care va sprijini România

    Fostul ambasador american la Bucureşti, Mark Gittenstein, a fost, de asemenea, „politic”. Acum, după retragerea sa, el a pus bazele organizaţiei româno-americane „Alianţa” pentru „a atrage atenţia publică asupra relaţiei speciale dintre cele două ţări”, dar şi pentru a sprijini anumite iniţiative cum ar fi desfiinţarea vizelor pentru români, potrivit publicaţiei americane „Daily News”.

Printre cofondatorii organizaţiei se numără Dan Dimăncescu, consulul onorific al României din Boston, Dana Beldiman, consulul onorific al României din San Francisco, Mike Carroll, fotograf şi fondatorul fundaţiei “Romanian Children’s Relief Fund”, James Rosapepe, fost ambassador al SUA în România şi alţii.