Autorităţile americane au cerut tuturor agenţiilor guvernamentale să renunţe la produsele Kaspersky

Autorităţile americane au cerut tuturor agenţiilor guvernamentale să renunţe la produsele Kaspersky

Eugene Kaspersky împreună cu D. Medvedev în 2009/ Foto: EPA

Departamentul de Securitate Internă  a ordonat tuturor agenţiilor guvernamentale americane să înceteze utilizarea programelor de software produse de Kaspersky, invocând o posibilă legătură dintre compania de securitate cibernetică şi serviciile de informaţii ale Rusiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Agenţiile guvernamentale ale Statelor Unite au primit ordinul de a identifica toate produsele Kaspersky în uz pe servele lor şi să le elimine în următoarele 90 de zile, conform unei directive semnate de Elaine Duke, şefa Departamentului de Securitate Internă.

„Suntem îngrijoraţi cu privire la legăturile dintre o serie de oficiali ai companiei Kaspersky şi o serie de agenţii guvernamentale şi de informaţii din Rusia, şi reglementările juridice ruse ce permit agenţiilor de informaţii să ceară şi să obţină asistenţă din partea Kaspersky pentru interceptarea comunicaţiilor ce au loc prin reţelele ruse”, a scris Elaine Duke.

Kaspersky, cunoscuta companie producătoare de software anti-virus, cu sediul în Londra, are circa 400 de milioane de clienţi la nivel global şi venituri declarate pentru anul trecut de 644 milioane $.

Kaspersky a respins acuzaţiile DHS ca fiind „complet nefondate”, afirmând că „nu are legături ascunse sau afilieri cu niciun guvern, inclusiv guvernul Rusiei”.

Într-o scurtă declaraţie de răspuns oficialii Kaspersky afirmă că „Laboratoarele Kaspersky nu au ajutat niciodată, şi nici nu o vor face, niciun guvern din lume în privinţa activităţilor lor de spionaj cibernetic sau a eforturilor ofensive cibernetice şi este îngrijorător că o companie privată poate fi considerată vinovată înainte de a se dovedi acest fapt, datorită unor interese geopolitice”.

Relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia au urmat un trend negativ în ultimul an. În ianuarie, agenţiile de informaţii ale Statelor Unite au ajuns la concluzia că preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat o campanie de atacuri cibernetice şi de propagandă pe bază de „fake news” pentru influenţarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2016, în speranţa de a-i oferi un ajutor direct candidatului Donald Trump.

„În contextul ostil în care ne aflăm în acest moment, ne aflăm în mijlocul unui război cibernetic”, a afirmat Eric O’Neill, fost agent FBI, în prezent strateg pe securitate naţională în cadrul companiei de securitate cibernetică Carbon Black.

Directiva Departamentului de Securitate Internă este doar ultimul semn în ceea ce priveşte îngrijorarea oficialilor americani cu privire la compania de securitate cibernetică rusă. În luna iulie, o altă agenţie guvernamentală americană a scos Kaspersky de pe lista companiilor acceptate pentru anumite viitoare oferte.

În cadrul audierilor din Senatul american, şefii principalelor agenţii de informaţii din Statele Unite, FBI, CIA şi NSA, au declarat cu toţii că nu ar avea încredere să aibă produse Kaspersky în calculatoarele proprii.

Îngrijorările oficialilor americani provin şi din natura software-ului anti-virus, ce oferă mecanismul ideal pentru extragerea de informaţii de pe calculatoare. Aceste aplicaţii operează într-un mod lipsit de restricţii, ce le oferă acces nelimitat în hard-drive-ul unui user şi şi să comunice cu un server controlat de compania producătoare.

În teorie, guvernul rus le-ar putea cere celor de la Kaspersky să saboteze calculatoarele agenţiilor guvernamentale americane prin intermediul unui update de software.

„Dacă ar fi controlată de un actor cibernetic cu intenţii rele, datorită acestei tehnologii, acesta ar avea acces la fiecare fişier din calculatorul vizat”, a declarat Anthony Ferrante, consultant în cadrul unei firme de securitate cibernetică.

Eugene Kaspersky, fondatorul companiei, a fost intervievat de către FBI în trecut, în scopul identificării unor posibile legături dintre companie şi FSB, agenţia de informaţii rusă. În plus, trecutul lui Eugene Kaspersky – ce a urmat cursurile unei universităţi tehnice cu cunoscute legături cu FSB, lucrând apoi, pentru o scurtă perioadă, pentru institutul ştiinţific al Ministerului Apărării rus – a ridicat mereu suspiciuni cu privire la loialităţile ultime ale acestuia.

„Nu ne-a ajutat deloc”, a declarat un fost agent FBI, citat de cotidianul Financial Times. „Încă de la începutul anilor 2000 a existat sentimentul că Eugene Kaspersky era un agent FSB şi că toate produsele pe care le-a dezvoltat nu au fost decât un paravan uriaş”.

James Lewis, de la Centrul pentru Studii Internaţionale Strategice, a caracterizat dependenţa de Rusia în privinţa securităţii cibernetice o moştenire a momentelor când relaţiile dintre cele două ţări erau cu mult mai bune, imediat după încheierea Războiului Rece.

„Ruşii trebuiau să fie prietenii noştri”, a afirmat acesta. „Există o grămadă de moşteniri în politica Statelor Unite din acea perioadă în care credeam că toată lumea va fi o fericită democraţie de piaţă”.
citeste totul despre: