Au început audierile membrilor echipei Biden în Senat. Cum se schimbă politica externă şi economică a SUA

La Washington, în Senat, au demarat audierile pentru poziţiile ministeriale în administraţia Biden. Viitorul secretar de stat, Antony Blinken, a confirmat că SUA îşi vor consolida relaţiile cu aliaţii, îşi vor asuma rol de conducere şi vor contracara Rusia şi China.  Viitoare şefă a Trezoreriei, Janet Yellen, a prezentat noua abordare în relaţile cu UE şi China.

Cinci dintre membrii nominalizaţi ai viitoarei administraţii a preşedintelui Joe Biden au expus priorităţile acesteia, în audierile de confirmare care au avut loc marţi în Senat. Secretarul de Stat al viitoarei administraţii Biden, Antony Blinken, se angajează să revitalizeze diplomaţia americană şi să construiască un front comun în faţa dificultăţilor venite din partea Rusiei, Chinei şi Iranului, transmite Reuters.Blinken vrea să acţioneze împreună cu aliaţii SUA. ”Când nu suntem angajaţi, când nu conducem, atunci se întâmplă unul din două lucruri: fie o altă ţară încearcă să  ne ia locul, dar nu într-un mod care să ne avantajeze interesele sau valorile. Sau, dacă nu o face nimeni, atunci avem haos”, consideră Blinken

Blinken a indicat în audierea sa în Comisia pentru relaţii externe că administraţia americană va coopera cu aliaţii SUA pentru a obţine un "acord mai cuprinzător şi mai puternic" în privinţa programului nuclear iranian, explicând că abordarea sa va consta în a folosi revenirea la acordul nuclear din 2015 - din care administraţia Trump a retras SUA - ca "platformă" pentru ajungerea la un acord mai amplu. "Mai avem mult până acolo", a adăugat el.

În acest sens, Avril Haines, nominalizată pentru postul de director al informaţiilor naţionale, le-a explicat senatorilor din Comisia pentru informaţii că Joe Biden doreşte revenirea SUA în acordul nuclear, dar mai întâi Teheranul trebuie să revină la respectarea acestui acord, ceea ce pare puţin probabil în acest moment.

Antony Blinken a mai spus în timpul audierii sale că, deşi SUA susţin o soluţie cu două state pentru conflictul israeliano-palestinian, nu consideră probabil în viitorul apropiat un progres în acest sens, a afirmat că Statele Unite vor reconsidera desemnarea rebelilor houthi din Yemen ca terorişti pentru că acest lucru împiedică livrarea ajutorului umanitar pentru cei care au nevoie de el şi, în fine, a asigurat că SUA vor continua să se opună construcţiei gazoductului Nord Stream 2, care va aduce gaz natural din Rusia în Germania.

Blinken a spus că America poate câştiga în competiţia cu China şi facând-o, poate dovedi virtuţile unui guvern democratic, care serveşte interesele oamenilor. Cel care va prelua conducerea diplomaţiei americane crede ca principalele primejdii pentru Statele Unite includ „o lume în care creşte naţionalismul, rivalitatea cu China, Rusia şi alte state autoritare, ameninţările în creştere la adresa unui sistem stabil şi deschis de relaţii internaţionale şi o revoluţie tehnologică, în special în domeniul digital, care modifică fiecare aspect al vieţilor noastre”. Antony Blinken a scos în evidenţă diferenţele între ceea ce preşedintele Biden va prelua şi situaţia din timpul administraţiei Obama.

Blinken cunoaşte bine Comisia pentru Relaţii Internaţionale a Senatului pentru că a fost şeful consilierilor acolo, timp de cinci ani. El s-a angajat să revitalizeze Departamentul de Stat, sprijinind personalul acestuia şi diplomaţii americani în străinătate – după anii administraţiei Trump, în care moralul scăzuse considerabil şi mulţi diplomaţi valoroşi au optat să plece. Diferenţe partizane se menţin însă în política externă americană, poziţii ale democraţilor fiind criticate, în trecut, de senatori cum sunt Marco Rubio şi Ted Cruz. Acestea s-au făcut auzite şi la audieri vizând acordul nuclear cu Iranul, abandonat de Trump, la care Biden vrea să revină, paşii de urmat cu privire la China – între cooperare şi competiţie şi poziţia faţă de regimul comunist din Cuba.

Antony Blinken a spus rivalitatea dintre China, Rusia şi America este în creştere şi că el speră să ducă o politică externă cu mai multă modestie şi încredere. „Modestie pentru că avem multă treabă de făcut acasă, ca să ne întări poziţia în străinătate. Şi modestie pentru că cele mai multe probleme din lume nu ne au pe noi în centrul atenţiei, chiar dacă ne afectează. Niciuna dintre provocările cu care suntem confruntaţi nu poate fi rezolvată de o ţară, acţionând de una singură – chiar dacă ţara este atât de puternică cum sunt Statele Unite”. „Rolul de lider al Americii este important” - a spus Antony Blinken, continuând: „Realitatea este că lumea nu se poate organiza de la sine. Când nu suntem angajaţi, unul din două lucruri se poate întâmpla: fie o altă ţară încearcă să ne ia locul sau, chiar mai rău, nici una nu o face”.

Alte subiecte abordate în cursul audierilor s-au referit la Rusia, Ucraina, Georgia şi China. Blinken a condamnat recenta reţinere a opozantului rus Alexei Navalnîi la Moscova, susţinând că arată „cât se teme preşedintele Vladimir Putin” de criticii săi pentru că Navalnîi vorbeşte pentru milioane de ruşi.

Referitor la Georgia, Blinken a declarat că administraţia Biden va sprijini dorinţa Georgiei de a adera la NATO, explicând că o eventuală nouă extindere a Alianţei nu va duce la o confruntare cu Rusia. În opinia sa, scurtul război din 2008 între Rusia şi Georgia a fost posibil tocmai pentru că Georgia nu era membră NATO.

Blinken a declarat că va sprijini şi furnizarea de arme letale Ucrainei în războiul hibrid din estul ţării cu Rusia dar a subliniat că în Ucraina, una din problemele esenţiale rămâne lupta cu corupţia. „Numai aşa poate deveni o democraţie reală” a argumentat Blinken. Într-un punct, viitorul secretar de stat a fost de acord cu politica administraţiei Trump, şi anume că modul cum tratează autorităţile chineze minoritatea uigură poate fi calificat drept „genocid”.

Viitorul şef al Pentagonului, Lloyd Austin,  intenţionează să re-examineze deciziile privind retragerile militare din Germania  

Lloyd Austin, nominalizat pentru şefia Pentagonului - şi care urmează să devină prima persoană de culoare ce ocupă acest post - a indicat că între priorităţile SUA în plan militar trebuie să se afle Asia şi în special China. El a asigurat în acelaşi timp că va respecta "principiul controlului civil asupra armatei".

Următorul secretar american al Apărării, Lloyd Austin, s-a angajat marţi să combată extremismul în rândul militarilor americani, după ce soldaţi în civil au participat la asaltul susţinătorilor preşedintelui în exerciţiu Donald Trump asupra Capitoliului, informează AFP.

"Activităţile la care am asistat recent în rândurile noastre, în ceea ce priveşte comportamente potenţial rasiste sau extremiste, sunt în opinia mea absolut inacceptabile", a declarat Austin, în vârstă de 67 de ani, ales de Joe Biden pentru a deveni primul afro-american la conducerea Pentagonului.

"Voi face tot ce se poate pentru a scăpa armata noastră de rasişti şi extremişti", a declarat Lloyd Austin în faţa comisiei pentru forţele armate din Senatul american, în contextul în care 12 soldaţi ai Gărzii Naţionale au fost eliminaţi din dispozitivul de securitate al ceremoniei de învestire a preşedintelui Joe Biden ca parte a unei proceduri de identificare a unor posibile legături cu grupări extremiste.

"Sarcina Departamentului Apărării este de a proteja America de duşmanii noştri, dar nu o putem îndeplini dacă o parte din aceşti duşmani se ascund în rândurile noastre", a continuat fostul general al armatei terestre a cărui numire urmează să fie confirmată de senatori.

Când a fost rugat să numească principala ameninţare cu care se confruntă Statele Unite, Lloyd Austin a menţionat pandemia de COVID-19 înaintea Chinei.

Aceasta "a ucis peste 400.000 de americani. Sunt pur şi simplu nişte pierderi incredibile", a remarcat el, apreciind că Pentagonul ar putea face mai mult pentru a combate boala. Dar "China este cea mai dificilă problemă a noastră (...) şi cea mai complexă", a adăugat el, subliniind că SUA doresc să descurajeze Beijingul din punct de vedere militar, dar să coopereze economic cu China.

Viitorul ministru al apărării a fost în general vag în ceea ce priveşte planurile sale de şef al armatei americane, dar în răspunsurile scrise adresate oficialilor aleşi a precizat că intenţionează să re-examineze deciziile privind retragerile militare din Germania şi Somalia adoptate în administraţia Trump, conform dorinţei liderului de la Casa Albă.

Pe de altă parte, Lloyd Austin a susţinut retragerea din Afganistan."Mi-ar plăcea să văd că acest conflict se încheie cu o reglementare negociată", a declarat el, adăugând că "ar fi utilă în viitor concentrarea asupra operaţiunilor de combatere a terorismului".

Întrebat despre Iran, cu care preşedintele ales Joe Biden a afirmat că ar dori să reia dialogul, Austin a spus că Teheranul rămâne "un element destabilizator în regiune" şi că, prin urmare, ar fi periculos pentru regim să aibă acces la arme nucleare. 

Şefa Trezoreriei despre relaţiile cu UE şi China 

Statele Unite vor desfăşura un mare arsenal de instrumente pentru a contracara practicile „abuzive”, „neloiale” şi „ilegale” ale Beijingului, a declarat marţi viitoarea secretară a Trezoreriei Janet Yellen, în timpul audierii sale în faţa senatorilor americani, potrivit AFP.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Americane (Fed) a fost chestionată cu privire la atitudinea pe care administraţia Biden ar adopta-o faţă de Beijing după un război comercial între cele mai mari două economii din lume sub era Trump.

"Trebuie să abordăm practicile abuzive, neloiale şi ilegale ale Chinei", a spus Yellen, făcând ecou acuzaţiilor făcute de preşedintele Donald Trump şi de administraţia sa.

Yellen este de acord cu predecesorul său, Steven Mnuchin, că aceste practici dăunează companiilor americane, enumerând bariere comerciale şi subvenţii „ilegale” acordate companiilor.

Beijingul „fură proprietatea intelectuală şi se angajează în practici care îi conferă un avantaj tehnologic nedrept”, a adăugat ea.

„Ne pregătim să folosim o gamă completă de instrumente pentru a răspunde la acestea”, a spus ea, fără a oferi detalii.

Pe de altă parte, ea a confirmat că va exista o schimbare de strategie, deoarece Washingtonul nu mai intenţionează să o ducă singură ofensiva.

De la începutul lunii decembrie, Joe Biden a declarat el însuşi New York Times că va rămâne ferm faţă de Beijing, dar menţionase ideea formării unui front comun cu Uniunea Europeană în special.

Statele Unite şi China au semnat un aşa-numit acord comercial „faza 1” în ianuarie 2020. Beijingul s-a angajat să îşi mărească achiziţiile de produse şi servicii americane cu cel puţin 200 de miliarde de dolari faţă de 2020 şi 2021.

În schimb, tranzacţia a menţinut tarife americane de 25% pentru o serie de bunuri şi componente industriale chinezeşti în valoare de 250 miliarde dolari şi măsuri de represalii chineze pentru peste 100 miliarde dolari importate din China în Statele Unite.

Joe Biden a avertizat deja că intenţionează să menţină aceste tarife punitive pentru moment, pentru a nu pune în pericol opţiunile sale.

Cearta cu UE pe impozitarea giganţilor digitali

Cu privire la un alt subiect de fricţiune, de data aceasta cu europenii, Janet Yellen părea să vrea să joace cartea relaxării şi să se apropie de europeni cu privire la problema delicată a impozitării giganţilor digitali.

Având un punct de vedere opus predecesorului său, care a pus capăt discuţiilor în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), ea a subliniat că această taxă „va face posibilă colectarea unei cote echitabile de companii, menţinând în acelaşi timp competitivitatea companiilor noastre şi prin reducerea stimulentelor (...) pentru activităţi offshore pe care cu siguranţă nu vrem să le recompensăm”.

Administraţia preşedintelui ieşit Donald Trump, adversară a taxării campionilor săi, a eşuat în aceste negocieri.

Trump ameninţase Franţa cu represalii sub formă de taxe vamale suplimentare pentru produse franceze emblematice, cum ar fi şampania, ca represalii pentru punerea în aplicare a impozitării franceze în aşteptarea impozitării în cadrul OCDE.

Dar, în cele din urmă, SUA le-a suspendat pentru moment. În plus, Janet Yellen a subliniat că se va asigura că nivelul dolarului SUA este „fixat de pieţe”.

Ea a promis totodată să combată manipularea valutelor de alte ţări, fără a menţiona în mod specific Beijingul, menţionând şi că SUA nu vor încerca să menţină dolarul slab pentru a avea un avantaj competitiv.

"Voi lucra pentru a pune în aplicare promisiunea preşedintelui ales de a mă opune tuturor încercărilor ţărilor străine de a manipula artificial valorile monetare pentru a obţine un avantaj nedrept în comerţ", a mai spus ea.

Janet Yellen, nominalizată pentru postul de secretar al Trezoreriei (ministru de finanţe), a pledat în favoarea planului lui Biden de a suplimenta cu 1,9 mii de miliarde de dolari ajutorul pentru stimularea economiei şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. "Cel mai inteligent lucru pe care îl putem face este să acţionăm la scară largă", a spus Yellen, subliniind că ratele dobânzii sunt la un nivel mai scăzut ca oricând.

Ea a evocat de asemenea necesitatea investiţiilor în proiecte majore, cum sunt cele de infrastructură.

Tot marţi a fost audiat, în Comisia pentru securitate internă a Senatului, şi Alejandro Mayorkas, nominalizat ca ministru al securităţii interne, care a calificat extremismul drept "una din cele mai mare provocări" în plan naţional şi a indicat că va analiza autoritatea de care dispune guvernul federal pentru a pune capăt construcţiei zidului de la graniţa cu Mexicul. "Nu avem nevoie de un răspuns monolitic la provocările diversităţii" de la graniţa sudică a SUA, a spus Mayorkas, potrivit Xinhua. El a asigurat de asemenea că susţine planul lui Biden de a le acorda imigranţilor ilegali care trăiesc acum în SUA şansa de a obţine cetăţenia. Primele voturi de confirmare a membrilor administraţiei Biden vor avea loc săptămâna viitoare.