Alegeri SUA 2016. Hillary Clinton a devenit oficial candidata democrată la alegerile prezidenţiale

Hillary Rodham Clinton a devenit prima femeie-candidat din partea unui partid major la alegerile prezidenţiale din Statele Unite, miercuri dimineaţă, după ce a câştigat votul delegaţilor din cadrul Convenţiei Naţionale Democrate, desfăşurată în Philadelphia.

Clinton a câştigat numărătoarea delegaţilor, însă aceasta a fost invalidată simbolic la sfârşitul votului chiar de către contracandidatul ei, Bernie Sanders. Senatorul de Vermont a cerut suspendarea regulilor convenţiei şi organizarea unui vot prin voce pentru înmânarea candidaturii lui Clinton, îndemnându-şi susţinătorii să voteze în favoarea moţiunii. Votul prin voce şi implicit candidatura i-au revenit, astfel, fostului Secretar de Stat american.

Numărătoarea oficială a delegaţilor i-a acordat lui Clinton 2.842 de voturi, cu mai mult de 400 de delegaţi peste pragul de 2.382 necesari pentru obţinerea nominalizării. Bernie Sanders a obţinut 1.865 de delegaţi, iar 56 de voturi nu au fost atribuite. 

Clinton încheie astfel cu succes o campanie primară mult mai dificilă decât se prefigura, în timp ce Sanders încearcă acum să-şi convingă susţinătorii să voteze  o candidată pe care atacat-o fără vehement în cadrul alegerilor primare.

În urma obţinerii nominalizării, Hillary Clinton a devenit prima femeie din istoria Statelor Unite care candidează din partea unuia dintre partidele majore la alegerile prezidenţial. De asemenea, Clinton a devenit şi prima consoartă a unui fost preşedinte american care va candida la alegerile prezidenţiale, după ce soţul ei Bill Clinton a ocupat scaunul din Biroul Oval al Casei Albe pentru două mandate consecutive, între 1992 şi 2000.

Cronica unei campanii zbuciumate

Spre deosebire de contracandidatul ei din noiembrie, Donald Trump – a cărui campanie a sfidat constant aşteptările, culminând cu obţinerea nominalizării republicane – Clinton a pornit din poziţia de favorită clară la nominalizarea democrată. În septembrie 2015, sondajele arătau o intenţie de vot de 70% în favoarea fostului Secretar de Stat, în timp ce niciun alt contracandidat nu depăşea pragul de 10%. Principala întrebare la momentul respectiv plana asupra unei posibile candidaturi a actualului vicepreşedinte Joe Biden, care în cele din urmă nu s-a concretizat.

Poziţia de favorită certă la nominalizare i-a revenit, în mare, datorită notorietăţii şi a experienţei în sistemul politic american, Clinton având la activ două mandate de Senator din partea statului New York între 2000 şi 2008, şi patru ani în poziţia de Secretar de Stat, între 2008 şi 2012. Fosta Primă Doamnă a Statelor Unite a fost aproape de a obţine nominalizarea democrată şi în 2008, obţinută în cele din urmă de actualul preşedinte, Barack Obama.

Însă Clinton a avut în cele din urmă un adversar redutabil în senatorul de Vermont Bernie Sanders, a cărui platformă progresistă de „socialism democratic” a devenit foarte populară în rândul tinerilor şi a muncitorilor. Sanders a recuperat o diferenţă impresionantă în sondaje, atacând-o pe Hillary Clinton pentru conexiunile pe care le avea cu miliardari, mari corporaţii şi industria exploatărilor de gaze. 

În cele din urmă, campania lui Clinton a supravieţuit „insurgenţei” lui Sanders, bazându-se în special pe votul minorităţilor şi ale persoanelor de peste 40 de ani. Cu toate acestea, imaginea lui Clinton a fost şifonată şi de diverse controverse, precum scandalul stocării mailurilor oficiale pe un server privat, o audiere senatorială privind gestionarea atacului terorist la ambasada americană din Benghazi şi, cel mai recent, publicarea de către WikiLeaks a 20.000 de emailuri interne ale democraţilor, ce arătau un favoritism al conducerii partidului pentru campania ei.

Clinton nu a fost menajată de campania lui Sanders nici după ce câştigarea nominalizării a devenit certă; senatorul de Vermont a ameninţat în mai multe rânduri că va duce bătălia alegerilor primare până la convenţia democrată. În cele din urmă, negocierile dintre cele două tabere s-au terminat cu Sanders susţinând-o oficial pe Clinton, în schimbul preluării de către fostul Secretar de Stat ale unor elemente ale platformei lui, precum scăderea substanţială a taxelor universitare de şcolarizare sau eliminarea donaţiilor mari în campaniile electorale.

Lupta pentru Casa Albă

Hillary Clinton şi echipa ei se pot concentra acum pe ceea ce se întrezăreşte a fi cea mai controversată campanie prezidenţială din istoria recentă a Statelor Unite. Atacurile personale între Clinton şi Trump sunt în desfăşurare de luni bune şi se vor înteţi, cel mai probabil, odată cu demararea campanie prezidenţiale propriu-zise.

Clinton a plecat din poziţia de favorită la preşedinţie şi este în continuare considerată principala opţiune pentru Casa Albă de majoritatea analiştilor politici de peste ocean, însă Donald Trump a micşorat semnificativ ecartul din sondaje şi a trecut chiar în faţa fostului Secretar de Stat în ceea ce priveşte intenţia de vot popular.

Fosta Prima Doamnă se confruntă cu probleme de încredere din partea alegătorilor – având indici de încredere populară de sub 50% - dar şi cu problema unor categorii de susţinători ai lui Sanders care sunt deziluzionaţi de „capitularea” senatorului şi care ar putea trece chiar în tabăra lui Donald Trump, în semn de protest faţă de elita politică de la Washington. 

În ceea ce-l priveşte pe Sanders, senatorul a căutat să-şi mobilizeze susţinătorii în spatele campaniei lui Clinton, iar actul simbolic de a renunţa la delegaţii câştigaţi în alegerile primare arată că acesta preferă unitatea democraţilor împotriva lui Trump în faţa propriilor principii. Senatorul de Vermont se vede nevoit acum să omită din discursuri atacurile pe care le-a rostit la adresa candidatei democrate de-a lungul alegerilor primare, şi să canalizeze cumva energia şi furia mişcării sale cel puţin împotriva lui Donald Trump , dacă nu în spatele lui Hillary Clinton.