Alegeri SUA 2016. Rusia a ajuns sperietoare în campania americană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Influenţa Moscovei asupra campaniei pentru prezidenţialele din SUA este adusă tot mai des în discuţie, mai ales că nu doar republicanul Donald Trump este suspectat de legături finaciare cu Kremlinul, ci şi democrata Hillary Clinton.

În timp ce republicanul Donald Trump continuă să-şi exprime admiraţia pentru şeful Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, democrata Hillary Clinton este departe de a adopta acelaşi ton. Dacă în campania din acest an Clinton a descris relaţia sa cu Putin ca fiind una „interesantă“, iar pe cea dintre SUA şi Rusia a catalogat-o drept „complicată“, în 2008, de pildă, în timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale, Clinton a declarat că Putin „a fost un agent KGB şi, prin definiţie, nu are suflet“.

Numai că, la fel ca în cazul lui Trump, şi în cazul lui Clinton apar informaţii referitoare la legăturile financiare pe care aceasta le-ar avea cu Kremlinul, o chestiune ce agită tot mai mult spiritele în SUA.

Concret, este vorba despre relaţiile pe care Fundaţia Clinton le-a avut cu diverse companii ruseşti, care au alimentat-o cu bani.

Subiectul a fost adus în discuţie într-un articol de opinie apărut în cotidianul „The Wall Street Journal“, semnat de Peter Schweizer, autor al cărţii „Clinton Cash“ („Banii Clinton“, în trad.), dar şi fost consilier pe probleme de politică externă al republicanei Sarah Palin.

Inovaţie ruso-americană

Potrivit acestuia, dovada acestor relaţii ar consta în „resetul rusesc“, al cărui punct central era „oraşul inovaţiilor“ Skolkovo, cu 30.000 de locuitori, situat în suburbiile Moscovei, un proiect promovat de Hillary Clinton în anul 2009, când era şefa diplomaţiei americane. 

În 2009, la scurt timp după ce a fost în vizită în Rusia, preşedintele Barack Obama a anunţat că cele două state au căzut de acord „identifice zone de cooperare şi să urmărească proiecte şi acţiuni comune care întăresc stabilitatea strategică, securitatea internaţională, bunăstarea economică şi dezvoltarea legăturilor dintre poporul rus şi cel american“.

Kremlinul a alocat, în trei ani, o sumă de 5 miliarde de dolari pentru acest proiect, iar Departamentul de Stat condus de Clinton a făcut eforturi susţinute pentru a atrage investiţii din partea unor companii americane.

Nu a trecut mult şi zeci de firme americane, dar şi firme de renume recunoscute pentru donaţiile lor generoase către Fundaţia Clinton, printre care Google şi Inteland Cisco, au contribuit cu sume impresionante la proiectul Skolkovo. Potrivit lui Schweizer, Cisco a contribuit cu un miliard de dolari. 

În luna mai a anului 2010, Departamentul de Stat al SUA a înlesnit o vizită la Moscova din partea a 22 dintre cele mai mari nume în domeniul capitalului de risc. Câteva săptămâni mai târziu, au fost semnate primele memorandumuri de înţelegere între Skolkovo şi companii americane.

Bani ruseşti pentru clanul Clinton

Până în 2012, Skolkovo a acumulat 28 de parteneri-cheie americani sau europeni. 17 dintre aceştia - adică 60% - şi-au luat angajamente financiare faţă de Fundaţia Clinton, în valoare totală de zeci de milioane de dolari, sau au sponsorizat discursuri susţinute de fostul preşedinte Bill Clinton, susţine Schweizer. Totodată, ruşi asociaţi cu Skolkovo au virat fonduri către Fundaţia Clinton.

Autorul american scrie că şi „şeful Fundaţiei Skolkovo, miliardarul Victor Vekselberg, un apropiat al lui Vladimir Putin, a făcut donaţii Fundaţiei Clinton, însă prin firma lui - Renova Group“.

Dar nu numai partea financiară a acestui proiect ridică semne de întrebare, potrivit lui Peter Schweizer, ci şi cercetările făcute la Skolkovo. „Cercetările tehnologice de ultimă oră de la Skolkovo au tras un semnal de alarmă în rândul experţilor militari americani şi al oficialilor federali ai legii. Cercetarea desfăşurată în 2012 asupra Skolkovo de către U.S. Army Foreign Military Studies Program de la Fort Leavenworth a susţinut că obiectivul proiectului Skolkovo este acela de a servi drept un «vehicul pentru transferul global de tehnologie către Rusia în domeniile informaţional, tehnologie, biomedicină, energie, sateliţi şi tehnologie spaţială, şi tehnologie nuclear㻓, afirmă el. 

Mai mult, în raportul armatei se preciza: „Fundaţia Skolkovo a fost implicată, de fapt, în activităţi legate de apărare începând din decembrie 2011, când a aprobat primul proiect legat de arme - dezvoltarea unui motor hipersonic pentru rachete de croazieră... Nu toate eforturile centrului sunt de natură civilă“.

La rândul său, FBI-ul a avertizat companiile de tehnologie abordate de firmele cu capital rusesc asupra riscurilor la care se expun. 

„FBI consideră că adevăratele motive ale partenerilor ruşi, care sunt deseori finanţaţi de guvernul lor, este acela de a obţine acces la tehnologiile secrete, sensibile şi în dezvoltare ale companiilor. (...) Fundaţia (Skolkovo, n. red.) ar putea fi un mijloc prin care guvernul rus să acceseze unităţile noastre pentru cercetări sensibile sau secrete şi să acceseze tehnologii cu dublă utilizare - militară şi comercială“, a afirmat Lucia Ziobro de la departamentul FBI din Boston, potrivit lui Schweizer. 

În acest context, percepţia asupra modului în care Hillary Clinton îşi finanţează actuala campanie electorală s-ar putea schimba. 

Campania sa a fost marcată însă şi de scandalul legat de piratarea serverelor Comitetului Naţional Democrat (DNC) şi Comitetului însărcinat cu strângerea de fonduri pentru aleşii din Camera Reprezentanţilor, acţiuni puse pe seama Rusiei, care a negat orice implicare.

Situaţia i-a afectat puternic pe democraţi, în contextul în care, cu doar trei zile înaintea deschiderii Convenţiei lor, site-ul de dezvăluiri WikiLeaks a publicat aproape 20.000 de mesaje piratate din conturile a şapte responsabili ai partidului, e-mailuri care arătau în special neîncrederea şi dispreţul unor responsabili ai partidului faţă de Bernie Sanders, fost rival al lui Clinton în alegerile primare democrate.

Ca urmare a acestui scandal, mai mulţi oficiali din DNC au demisionat. În acest timp, Trump i-a provocat pe hackerii ruşi să găsească şi să facă publice miile de e-mailuri şterse de pe serverul privat folosit de Hillary Clinton în perioada în care era secretar de stat, un alt scandal care i-a afectat democratei imaginea.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite