Ruşii iau cu asalt magazinele din UE, după ce Putin le-a sistat importurile de alimente

Ruşii iau cu asalt magazinele din UE, după ce Putin le-a sistat importurile de alimente

Vladimir Putin le-a explicat ruşilor de care alimente să consume. FOTO via neurope.eu

Tot mai mulţi ruşi aleg să treacă graniţa în ţări vecine din UE, precum Polonia sau Finlanda, pentru a-şi cumpăra mâncare, după ce Vladimir Putin a decis să sisteze importurile de produse alimentare din spaţiul comunitar. Inainte de restricţii, ruşii importau aproximativ 40% din alimentele pe care le consumau.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deloc nou, fenomenul shoppingului transfrontalier s-a intensificat în ultimele două luni de-a lungul graniţelor Rusiei. La începutul lunii august, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că sistează complet importurile de produse alimentare din UE, în replică pentru cele patru seturi de sancţiuni aplicate de Bruxelles asupra economiei ruse din cauza agresiunii din Ucraina. 
 
Primul efect imediat al restricţiilor a fost o creştere abruptă a ratei inflaţiei în Rusia, care a ajuns în septembrie, după numai o lună de sancţiuni, la 8% - cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. 
 
Pentru ruşii de rând, asta înseamnă că varietatea produselor de pe rafturi a scăzut dramatic, iar alimentele pe care le pot cumpăra, fie produse în Rusia, fie în alte ţări prietene, sunt mai scumpe şi considerate mai proaste. 
 
Către Kotka, oraş finlandez de coastă, aflat în apropierea graniţei cu Rusia, s-au organizat acum inclusiv curse regulate de autocar, care pleacă din Rusia nu cu turişi, ci pline de clienţi, au descoperit jurnaliştii Deutsche Welle. Ruşii vin aici la cumpărături. Viza se obţine uşor, iar statul finlandez acordă şi stimulente pentru astfel de comerţ: ruşii au voie să plece cu bunuri în valoare de până la 500 de euro fără a plăti taxe vamale. Majoritatea ruşilor veniţi la cumpărături refuză să fie filmaţi. Acasă sunt oameni care sunt de acord cu sancţiule lui Putin şi consideră că nu este patriotic să-ţi faci cumpărăturile în UE.
 
La fel se întâmplă şi în Polonia, la graniţa cu enclava rusă Kaliningrad. Acordurile bilaterale permit polonezilor şi ruşilor să treacă frontiera fără vize. De la sistarea importurilor de produse agroalimentare în Rusia, magazinele din partea poloneză au fost luate cu asalt de clienţi din Kaliningrad. „Toată lumea vrea să vină aici pentru că totul este mai ieftin şi mai bun, plus că ai varietate. Eu mi-am cumpărat pantofi astăzi”, le spune un rus pe la 30 de ani jurnaliştilor nemţi, în faţa unui magazin universal.
 
Majoritatea ruşilor care vin aici la cumpărături nu vor legume şi fructe, deşi producătorii europeni din acest sector au resimţit cel mai dur restricţiile ruse. Ruşii caută în schimb alimentele procesate, a căror calitate lasă de dorit în Rusia. 
 
„Nu mai avem avem brânza din Polonia. Ne place brânza de aici. Azi am cumpărat nişte Camembert. Brânza din Rusia este mult mai scumpă şi nu-i la fel de bună. Plus că aici găsim produse considerate delicatese, nu doar brânza. Acasă nu mai avem aproape deloc aşa ceva”, explică o tânără din Rusia. 
 
Ruşii din clasa de mijloc nu vor să renunţe la diversitatea adusă de produsele europene, dar decizia lor de a-şi face cumpărăturile în UE ţine de ceva mai mult decât gust. „Am mai multă încredere în produsele de aici decât în cele din Kaliningrad”, spune un alt bărbat. 
 
După ce Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au aplicat trei seturi de sancţiuni economice împotriva Rusiei ca urmare a acţiunilor acesteia în Ucraina, Kremlinul a decis să aplice sancţiuni în oglindă celor la care o supun UE şi SUA. Astfel, ruşii au interzis practic complet importurile de produse agroalimentare din Europa şi SUA.
 
La începutul lunii august, Rusia a decretat o „interdicţie totală” pentru majoritatea produselor alimentare provenind din ţările europene şi din Statele Unite. Această interdicţie se referă la carne de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.
 
Principalele produse pe care le importă ruşii sunt maşini, echipamente şi produse alimentare. În cazul alimentelor, situaţia este cu adevărat ameninţătoare pentru ambele părţi: magazinele ruşilor ar putea rămâne cu rafturile goale, în timp ce industria agroalimentară europeană va încasa pierderi semnificative. 
 
Principalul efect al sancţiunilor anunţate de Kremlin esteo creştere imediată a ratei inflaţiei. De cealaltă parte, Rusia este cea mai mare piaţă de export pentru legumele şi fructele din UE. Europenii vând anual astfel de produse în valoare de două miliarde de euro în Rusia, iar Comisia Europeană a fost nevoită să intervină şi să pună la dispoziţia producătorilor afectaţi ajutoare în valoare totală de 125 de milioane de euro.
 
Însă în timp ce ruşii de rând şi producătorii europeni resimt deja consecinţele, un grup restrâns de oligarhi prieteni cu Putin fac bani de pe urma embargoului. Un furnizor de peşte la care co-proprietar este ginerele unui prieten al preşedintelui Vladimir Putin, un producător de carne al cărui fondator are relaţii înalte şi un alt producător de carne care beneficiază de sprijinul statului se bucură de creşterea cererii pentru produsele lor, notează agenţia de ştiri Reuters într-o analiză. 
 
Peste 40% din mâncarea pe care o consumă ruşii este importată. O trecere atât de abruptă de la produse de import la producţie autohtonă sau identificarea unor noi furnizori este imposibilă, noteaă „Financial Times”. Chiar şi banca centrală a Rusiei a avertizat că sancţiunile impuse de Putin vor duce la majorarea ratei inflaţiei. Aceasta s-a situat la 7,9% în prima jumătate a anului, iar asta din cauza interdicţiei aplicate de Kremlin asupra importurilor de carne de porc din UE, ceea ce a dus la creşterea drastică a preţurilor.  Totodată, Rusia este şi a doua piaţă de desfacere pentru industria cărnii de pui din SUA.
 
Sancţiunile aplicate haotic nu fac altceva decât să scoată la lumină şi incapacitatea Rusiei de a-şi pune la punct sectorul agricol. Rusia are un potenţial agricol imens şi ar putea fi un exportator net de produse agroalimentare, însă lipsa unor politici coerente pentru reformarea industriei a dus la fragmentarea excesivă a sectorului, care mai are şi echipament vechi şi, per ansamblu, slab din punct de vedere financiar. 
 
Magnit, cel mai mare retailer rus de produse alimentare, a transmis că este imposibil ca producătorii ruşi să compenseze importurile de mere din Polonia: nu au spaţiu de depozitare şi infrastructură pentru a-şi duce produsele în toate colţurile ţării. „Consumatorii cel mai probabil se vor reorienta către alt sortiment de fructe - vor mânca mai multe banane şi pere atunci când merele se vor scumpi”, explică Timothy Post, director pentru relaţia cu investitorii al lanţului Magnit. 
 
Anual, Polonia exporta 677.000 de tone de mere în Rusia. Sancţiunile vor reprezenta cu siguranţă o lovitură dură şi pentru producătorii europeni. Consumul de mere în Polonia a fost, anul trecut, de 600.000 de tone, iar piaţa nu va putea compensa volumul pe care nu-l va mai trimite Rusiei. 
 
UE este principalul partener comercial al Federaţiei Ruse. Practic, aproximativ jumătate din schimburile comerciale ale Rusiei sunt cu UE. În ultimii 10 ani, valoarea comerţului dintre cele blocuri s-a triplat, ajungând la 336,5 miliarde de euro. 
Volumul bunurilor exportate de Rusia în UE a crescut de 3,5 ori, de la 64,5 miliarde de euro în 2002 la 213,3 miliarde de euro în 2012. În aceeaşi perioadă, valoarea bunurilor importate de Rusia din UE a crescut de 3,6 ori, de la 34,4 miliarde de euro la 123,2 miliarde de euro. 
Din cauza dependenţei Europei de gazul rusesc, ruşii continuă să înregistreze un surplus comercial semnificativ din relaţia cu UE, în ciuda faptului că valoarea importurilor Rusiei din UE creşte într-un ritm mai rapid decât exporturile acesteia în spaţiul comunitar. 
În schimb, pentru UE, Rusia este abia al treilea partener comercial, după China şi SUA. În ceea ce priveşte regiunile în care exportă UE, Rusia a urcat pe al doilea loc, după China, luând locul SUA, care a coborât pe a treia poziţie. 
Însă în ciuda surplusului comercial pe care-l înregistrează, relaţia comercială cu UE nu este deloc una favorabilă Rusiei. Rusia vinde europenilor materii prime - în special hidrocarburi (petrol şi gaze). De cealaltă parte, ruşii cumpără din UE produse cu valoare adăugată - maşinării şi echipamente, produse chimice, manufacturi şi produse alimentare. 
Iar dinamica relaţiilor comerciale UE-Rusia este dictată de afacerile dintre Moscova şi „motoarele” economiei europene. Pe primul loc în acest clasament se află Germania, cea mai mare şi cea mai performantă economie europeană. Valoarea schimburilor bilaterale cu Rusia se ridică la 75 de miliarde de euro, dintre care 36,2 miliarde reprezintă exporturi ale nemţilor în Rusia.
 
Ruşii sunt mari amatori de maşini germane, exact aşa cum sunt clienţi importanţi ai marilor case italiene de modă. Însă nu doar produsele „made in Italy” sunt pe placul bogaţilor ruşi. La mare căutare sunt şi mărcile britanice. Deja, magazinele de lux din Londra anunţă că încasările lor suferă, în contextul în care numărul turiştilor ruşi a scăzut, precum şi sumele cheltuite de cetăţenii ruşi stabiliţi în Marea Britanie. 
 

 

citeste totul despre: