Rusia, pe tobogan: pieţele - un minim de la anexarea Crimeei

FOTO 123 RF

Turbulenţe majore în Rusia determinate de ultimele valuri de sancţiuni americane, şi asta înainte de intrarea în vigoare în noiembrie a sancţiunilor împotriva Iranului. Costurile cele mai importante se acumulează pe piaţa financiară, la nivelul economiei şi a impactului social major al reformei pensiilor, menită să echilibreze situaţia.

Este vorba despre cea mai mare scădere a pieţelor de la anexarea Crimeei, în martie 2014, iar evoluţia probează că, financiar, Vladimir Putin nu se mai poate descurca atât de simplu cum a reuşit militar şi politic, şi că în ceea ce priveşte pieţele, experienţa sa de 18 ani, abordările sale grandomane şi ambiţiile de superputere nu ajută în acest caz.

Prăbuşirea pieţelor şi a rublei

Scăderea preţurilor la acţiuni a depăşit 8% din valoare şi a crescut substanţial costurile de împrumut pentru orice fel de credite. Rubla a pierdut peste 4% în raport cu dolarul iar preţul bonurilor de tezaur ale Rusiei a scăzut dramatic. Consumatorii şi companiile se vor împrumuta sensibil mai scump de astăzi. Rubla rusească îşi continuă devalorizarea.

Miercuri valuta naţională a Rusiei a atins minimum din noiembrie 2016. La Bursa de la Moscova un dolar a ajuns la 65,135 ruble, iar peste 16 minute deja 65,2 ruble, la nivelul de acum doi ani, în plină criză generate de sancţiunile de după anexarea Crimeei. La 30 noiembrie 2016, un dolar costa 65,39 de ruble. Moneda unică europeană se cumpără cu 75,56 ruble. Moneda naţională rusă şi-a reluat căderea miercuri, imediat după ce au fost anunţate noi sancţiuni ale SUA contra Federaţiei Ruse care vor prevedea îngheţarea unor active a unor bănci de stat şi interzicerea tranzacţiilor cu dolari a acestor ţări.

Deţinătorii de hârtii de valoare au început să-şi vândă obligaţiunile la băncile care urmează să intre în lista de sancţiuni. Aceasta a tras după sine devalorizarea acţiunilor de la Kamaz, Gazpromnefti, Yandex şi alţi giganţi ai economiei ruse au pierdut între 3-4%. O lovitură a primit şi piaţa petrolieră, unde devalorizarea a atins 3%.

Preţul ambiţiilor de superputere, când eşti un pigmeu economic

După prăbuşirea din 2015 şi 2016, economia rusă a avut o creştere modestă de 1,5% în 2017, cu precădere pe seama preţului petrolului. Noile runde de sancţiuni subminează însă această perspectivă economică şi câştigul pe seama preţului la petrol şi gaze şi a cantităţilor vândute. Deja efectele se văd: acţiunile United Company Rusal, cel mai mare producător de aluminiu al lumii, au scăzut cu mai bine de 20%, după includerea în lisa de sancţiuni a Trezoreriei SUA. Vânzările de acţiuni de la băncile ruse sancţionate au dus la scăderi de 17% la Sberbank şi 9% la VTB.

Rusia plăteşte preţul confruntării cu Occidentul nu atât la nivel economic, dar la nivel financiar, iar economia se clatină puternic din lipsa finanţării şi a scăderii bruşte a valorii acţiunilor principalelor companii listate la bursă. Investitorii din întreaga lume au început să vândă masiv după ce s-au anunţat noi sancţiuni, inclusiv cele cauzate de atacul cu armă chimică asupra fostului agent rus Skripal aflat în Marea Britanie, sancţiuni întârziate de către Preşedintele Trump pentru a parcurge întâlnirea cu Donald Trump de la Helsinki şi a vedea consecinţele şi urmările acesteia. Introducerea sancţiunilor e o altă probă că Rusia nu a livrat potrivit aşteptărilor americane.

Departamentul de Stat american a anunţat miercuri că SUA vor introduce noi sancţiuni contra Rusiei începând cu data de 22 august în legătură cu atacul din Salisbury. „Statele Unite au stabilit, în virtutea Legii din 1991 privind controlul armelor chimice şi biologice şi eliminării mijloacelor de război, că Guvernul Federaţiei Ruse a utilizat arme chimice sau biologice prin încălcarea legislaţiei internaţionale sau a folosit arme chimice sau biologice letale împotriva propriilor cetăţeni“, a declarat miercuri seară Heather Nauert, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

După finanţe şi economie, Putin e ameninţat de răbufnirilor sociale generate de legea pensiilor

Vladimir Putin are şi probleme de natură economică şi socială, nu numai financiare, generate de valurile de sancţiuni: fondul de pensii trebuie echilibrat, iar încercarea sa de a promova creşterea vârstei de pensionare, respectiv egalarea vârstei de pensionare la bărbaţi şi la femei, proces declanşat în timpul Cupei Mondiale de Fotbal ca să nu se vadă şi să nu aibă impact negativ substanţial, a generat o explozie de proteste, care curg şi astăzi. Este un motiv incontrolabil şi care e în măsură să aducă mase mari de oameni nemulţumiţi pe străzi şi să permită opoziţiei să valorifice aceste nemulţumiri, iar efectele se repercutează şi economic.

Scăderea economică ar fi fost astăzi dezastruoasă şi ar fi adus Rusia în postura de crash financiar dacă preţul petrolului nu creştea cu 25% în ultimul an. Aici rezidă încă forma de echilibru relativ al economiei ruse, dar şi în pieţele pe care le deţine Rusia în Europa de Vest pentru petrol şi gaze. De aici şi supărarea majoră care a determinat reacţia dură şi vocală a preşedintelui Donald Trump în cadrul summitului NATO de la Bruxelles, atunci când a acuzat Nord Stream 2 şi dependenţa Germaniei de Rusia, respectiv faptul că Germania oferă Rusiei o piaţă şi cumpără tot mai mult gaz de acolo, menţinând Rusia pe linia de plutire şi finanţând, astfel, aventurile sale militariste în Siria şi Orientul Mijlociu dar şi presiunea asupra statelor din flancul estic al NATO.

Sancţiunile în cazul Skripal vin la nici o săptămână după ce vineri au fost sancţionate 7 persoane cele mai bogate din Rusia, oligarhii lui Putin, şi 17 oficiali guvernamentali ruşi pentru interferenţa în alegerile prezidenţiale americane din 2016, pentru ca duminică, Preşedintele Donald Trump să ridice tonul critic pentru sprijinul Rusiei lui Putin în favoarea regimului Al Assad din Siria. De vină a fost un nou atac cu armă chimică făcut de regim şi care a făcut multe victime, potrivit tweet-ului lui Donald Trump, „mulţi morţi, inclusiv femei şi copii, în atacul CHIMIC necugetat din Siria. Preşedintele Putin, Rusia şi Iranul sunt responsabili pentru susţinerea Animalului Assad“.