Rusia se îndreaptă cu paşi repezi către coşmarul economic din 1998. Rubla e în cădere liberă

Rubla rusească a devenit moneda cu cea mai proastă evoluţie în 2014, după ce, de la începutul acestui an, a înregistrat o depreciere de 60% în raport cu dolarul american. Preţul ieftin al ţiţeiului va genera o scădere de 4,5% a economiei ruse anul viitor, a avertizat banca centrală, care a anunţat în miez de noapte măsuri extraordinare, nemaivăzute din timpul crizei din 1998, pentru a întări cursul monedei naţionale.

Rubla rusească s-a depreciat luni cu 10% în raport cu dolarul american, cădere ce i-a adus şi titlul de moneda cu cea mai proastă evoluţie în 2014. Căderea abruptă de luni reprezintă cea mai mare depreciere înregistrată de rubşă din 1998 încoace, adică de la apogeul crizei financiare care a forţat Rusia să intre în incapacitate de plată a datoriilor eexterne, dar şi a salariilor şi pensiilor. Deja, la începutul lunii octombrie, rubla a atins cel mai slab curs de schimb din istorie. 

Într-o încercare disperată de a întări cursul rublei, banca centrală rusă a apelat la cea mai puternică măsură de până acum, după ce a intervenit constant în ultimele luni pe piaţa valutară, folosind rezervele de valută. 

Astfel, conducerea băncii centrale a anunţat în miezul nopţii de luni spre marţi (comunicatul oficial a fost emis cu câteva minute înainte de ora 01.00 a Moscovei) că va majora dobânda-cheie de la 10,5% la 17%. Acest nivel al dobânzii de referinţă a mai fost practicat doar în 1998, în timpul crizei, şi vine după creşteri succesive. În urmă cu şase luni, rata dobânzii de referinţă a dobânzii-cheie era de 5,5%, după care a fost crescută la 8%, la 9,5% şi la 10,5%. 

Mişcarea nu a reuşit să calmeze însă investitorii şi pieţele. Deşi rubla a deschis ziua cu o uşoară apreciere pe fondul măsurilor luate de banca centrală, până la jumătatea şedinţei de tranzacţionare a Bursei de la Moscova rubla se depreciase cu 2,5% în faţa dolarului american. 

UPDATE 15.08 Căderea rublei continuă într-un ritm alarmant. Doar marţi, cursul a căzut cu 20% în faţa dolarului american, aceasta devenind acum cea mai abruptă depreciere a rublei din ultimii 16 ani. Astfel, luând în calcul declinul de marţi, rubla s-a depreciat cu 60% în raport cu dolarul american, de la începutul acestui an. Premierul Dmitri Medvedev a anunţat că va convoca o şedinţă de guvern pentru a discuta despre situaţia financiară a ţării. 

Kremlinul ia în calcul reintroducerea taxelor pentru ieşirile de capital

Într-o încercare disperată de a stopa fuga investitorilor din economia deja izolată, Rusia analizează introducerea unei taxe speciale pentru a descuraja ieşirile de capital. Scoaterea banilor din Rusia reprezintă cel mai mare pericol pentru economia rusă. În primele şase luni ale anului, investitorii au scos aproape 60 de miliarde de euro din Rusia.

Un consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin le-a propus parlamentarilor introducerea unei taxe pe ieşirile de capital, în contextul în care estimările oficiale ale Guvernului de la Moscova anunţă că, până la sfârşitul anului, valoarea acestora va ajunge la 93,6 miliarde de euro (120 de miliarde de dolari).

Rusia a eliminat în urmă cu opt ani măsurile de control asupra ieşilor de capital, ca parte a programului amplu de reformare pentru atragerea investitorilor. Eliminarea măsurilor este considerată unul dintre proiectele-cheie ale celui de-al doilea mandat lui Putin la Kremlin. 

propune ca toate companiile, entităţile şi persoanele care mută capital din Rusia să fie taxate. Singurele excepţii ar fi companiile cu activităţi comerciale internaţionale, care exportă bunuri. Deşi nu a oferit detalii cu privire la momentul din care ar putea fi aplicatele măsurile pentru controlul ieşirilor de capital, restricţiile ar trebui să fie aplicate cât mai curând pentru a avea efect. 

Astfel de măsuri sperie investitorii, însă au fost folosite de mai multe ori pentru a salva economii fragile din pragul colapsului. China şi India au apelat la astfel de strategii pentru a-şi consolida economiile şi pentru a-şi controla cursurile de schimb ale monedelor naţionale. Anul acesta, şi Kievul a impus astfel de restricţii, pe măsură ce criza din ţară se acutiza. 

De la eliminarea măsurilor, în 2006, în Rusia nu s-a mai discutat niciodată despre reintroducerea lor - nici măcar în 2008, când ieşirile de capital au totalizat 132,1 miliarde de dolari (90,2 miliarde de euro, la cursul mediu anual dolar american/euro calculat pe baza cursurilor Băncii Centrale Europene).

Deprecierea rublei vine în contextul ieşirilor masive de capital din economia rusă. Atât investitorii străini, cât şi cei ruşi îşi scot banii din Rusia, îngrijoraţi că sancţiunile internaţionale vor izola economia. Într-un raport în care-şi explică politica monetară, banca centrală rusă a avertizat luni că ieşirile de capital întregistrate în cel de-al patrulea trimestru din 2014 se vor ridica la nivelul celor înregistrate în primele trei luni ale anului. 

Analiştii Kremlinului consideră că, până la sfârşitul acestui an, ieşirile de capital din Rusia vor atinge pragul de 117 miliarde de euro (150 de miliarde de dolari). În primele şase luni ale anului, 58,8 miliarde de euro (74,6 miliarde de dolari) au ieşit deja din Rusia, investitorii şi ruşii înstăriţi deopotrivă încercând să-şi pună banii la adăpost, în contextul rundelor succesive de sancţiuni internaţionale aplicate Rusiei ca urmare a agresiunii acesteia din Ucraina. 

Exodul capitalul reprezintă cel mai mare risc pentrustabilitatea economică a Rusiei. Banii scoşi deja din Rusia vor retrimite ţara în recesiune şi, pe măsură ce ieşirile de capital continuă, contracţia economică va fi cu atât mai puternică. 

Criza din 1998 şi intrarea în incapacitate de plată

Tot luni, banca centrală a avertizat că, dacă preţul barilului de ţiţei se va menţine la 60 de dolari, economia rusă se va contracta cu 4,5% anul viitor. 

În august 1998, Rusia nu şi-a mai putut răscumpăra o serie de obligaţiuni ajunse la scadenţă, după ce epuizase rezervele valutare ale băncii centrale încercând să stabilizeze cursul rublei.

Datoria ţării se ridica, la momentul respectiv, la 72,7 miliarde de dolari. Pentru a consolida economia, a fost impus un moratoriu asupra răscumpărării obligaţiunilor denominate în valută (deţinute în special de investitori străini). Până la urmă, datoriile au fost restructurate şi achitate. 

Ieftinirea ţiţeiului aruncă în aer bugetul Rusiei

Ultimele luni au adus o ieftinire masivă a petrolului în întreaga lume. Dintre toţi marii producători, doar americanii şi saudiţii n-au probleme de pe urma scăderii preţului, în timp ce alte ţări producătoare de petrol pierd miliarde de dolari.

Însă nicio altă ţară nu va suferi mai tare ca Rusia din cauza preţului scăzut al ţiţeiului. Moscova are de onorat promisiunile prin care a convins măcar o parte din populaţia Crimeei să i se alăture şi are nevoie să arate estului separatist al Ucrainei că nivelul de trai este mai ridicat în Rusia. Pentru toate acestea, de la achitarea salariilor şi pensiilor, operarea spitalelor şi a serviciilor publice, Kremlinul are nevoie ca preţul barilului de petrol să rămână la peste 110 de dolari. Orice ieftinire va însemna o gaură pe care Moscova n-o poate acoperi prin împrumuturi de pe pieţele internaţionale, nici investiţii. Deja, o bună parte din rezervele băncii centrale au fost înghiţite de eforturile de a stabiliza cursul rublei, puternic afectat de ieşirile masive de capital din economia rusă. 

Bugetul Rusiei pe anul acesta a fost calculat pe un preţ mediu de 117 dolari pe barilul pe petrol în primele nouă luni ale anului, cu o ieftinire la 90 de dolari pe baril în ultimul trimestru din 2014. Pentru 2015, proiecţia bugetară a fost realizată pe un preţ mediu de 100 de dolari. 

Pentru a compensa eventualele pierderi rezultate din ieftinirea petrolului, Kremlinul ar fi nevoit să apeleze la aşa-zisul Fond de Bunăstare, nou-înfiinţat, din care intenţionează să majoreze salariile şi pensiile în Crimeea, după cum a promis. 

Embargoul pe produse alimentare din Vest nu ajută economia rusă

Peste 40% din mâncarea pe care o consumă ruşii era de import, iar principalul lor furnizor era UE, înainte ca Vladimir Putin să anunţe că, de la 1 august, Rusia impune un embargo asupra produselor agroalimentare din UE şi SUA, ca replică pentru sancţiunile internaţionale aplicate de cele două blocuri asupra economiei ruse. Principalul efect al acestui embargo a fost însă o creştere galopantă a ratei inflaţiei. 

În schimb, sancţiunile impuse de Vest ameninţă să lovească puternic economia rusă, chiar dacă cel mai aspru efect a fost cel indirect - retragerea capitalului din cauza temerilor investitorilor. 

Click pe infografie pentru a mări