Războiul informaţional-psihologic, noua formă a propagandei ruseşti

Războiul informaţional-psihologic, noua formă a propagandei ruseşti

Iunie 2013: Putin vizitează noul sediu al postului Russia Today Foto: AP

Ofensiva de propagandă dusă de Rusia devine tot mai sofisticată şi mai intensă, însă Vestul poate câştiga bătălia cu Moscova, care încearcă să se joace cu minţile oamenilor pentru a-şi extinde influenţa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Guvernul rus foloseşte în zone ale Europei Centrale şi de Est dezinformarea şi stiluri de comunicare care incită la violenţă şi la ură pentru a eroda încrederea populaţiei, pentru a deteriora spaţiul de informare şi pentru a încuraja partizanatul, se arată într-un raport al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), cu sediul la Washington.
 
Potrivit raportului CEPA „Câştigarea războiului informaţional  - Tehnici şi contrastrategii pentru propaganda rusă în Europa Centrală şi de Est“, publicat în această lună, chiar dacă utilizarea de către Rusia a armei dezinformării nu reprezintă o noutate, acest mijloc a devenit în ultima perioadă tot mai sofisticat. În plus, utilizarea acestei arme este tot mai intensă.
 
Numai că Occidentul a realizat tardiv că dezinformarea reprezintă o ameninţare serioasă la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor săi europeni, mai ales în statele din „prima linie“ – Polonia, ţările baltice, Cehia, Slovacia şi Ucraina, dar şi în Europa Occidentală şi în America de Nord.
 
În lumea occidentală, Kremlinul promovează un discurs conspiraţional şi foloseşte dezinformarea „pentru a polua spaţiul informaţional“, fapt ce duce la accentuarea polarizării în societate şi care subminează dezbaterea democratică, se precizează în raportul semnat de analiştii Edward Lucas şi Peter Pomeranzev. 
 
Aceste acţiuni ale Rusiei accelerează scăderea încrederii în alianţele şi organizaţiile internaţionale, în instituţiile publice şi în principalele mijloace de informare în masă, se menţionează în documentul citat, care a analizat mijloacele informaţionale folosite de Rusia, inclusiv canale media de propagandă cum ar fi Russia Today, în Ucraina, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia şi Slovacia.  
 
Experţii CEPA au ajuns la concluzia că, în prezent, războiul informaţional dus de Rusia diferă de formele tradiţionale de propagandă, având în vedere că scopul său nu este să convingă audienţa de un anumit lucru sau să o determine să se implice în anumite acţiuni, ci numai să-i distragă atenţia şi să creeze o stare de nelinişte, de neîncredere la nivelul societăţii.
 
În Rusia, acest concept este cunoscut drept „război informaţional-psihologic“, o tactică menită să dezorganizeze şi să demoralizeze adversarul. Este vorba despre o bătălie care se duce pe tărâmul minţii omeneşti, atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război.
 
Mesaje croite pe măsura fiecărui stat
 
Propagarea informaţiilor se face prin posturi TV în limbi străine (în special Russia Today) şi prin agenţia de ştiri Sputnik, făcându-se, totodată, apel la jurnalişti independenţi, experţi şi comentatori, care, adesea, nu se bucură de recunoaştere în altă parte, dar şi la troli, utilizatori de internet plătiţi pentru a face propagandă.

Mesajul care trebuie transmis este simplu: „Statele Unite sunt angajate într-o acţiune egoistă, nemiloasă pentru a ajunge să domine lumea. Ca urmare, orice acţiune a Rusiei sau a altei ţări de a rezista în faţa acestei situaţii este lăudabilă şi justificată. Bazele securităţii euro-atlantice moderne, inclusiv extinderea NATO în fostele ţări comuniste şi sprijinul pentru Ucraina sunt descrise drept ipocrite şi injuste. Statele din Europa Centrală şi de Est sunt catalogate drept marionete isterice rusofobe ale SUA, conduse de elite fără scrupule, care nu urmăresc interesele propriilor popoare“, afirmă autorii raportului.
 
Acest mesaj este adaptat la fiecare piaţă, variază de la ţară la ţară, incluzând teme de politică locală, precum şi de politică externă. 
 
Astfel, în Finlanda, de pildă, media Kremlinului acuză autorităţile finlandeze de răpire a copilului în dispute apărute în contextul unei bătălii pentru custodie ca urmare a destrămării unui mariaj finlandezo-rus. În Germania, o recentă campanie de propagandă a avut în prim-plan un caz inventat de agresiune sexuală asupra unei minore de origine rusă, agresiune comisă de refugiaţi. În Polonia, mesajul Rusiei este că Vestul subminează valorile naţionale. Statele baltice şi Ucraina sunt descrise populaţiilor lor ca fiind măcinate de corupţie, de dezorganizare, de emigrare şi de sărăcie. 
 
În acelaşi timp, adaugă autorii raportului, Rusia ameninţă Finlanda cu cel de-Al Treilea Război Mondial şi Suedia cu „contramăsuri“, dacă vreuna dintre aceste ţări va adera la Alianţa Nord-Atlantică, iar Danemarca este avertizată că va deveni ţintă nucleară în cazul în care se va alătura sistemului de apărare antirachetă al NATO.
 
De asemenea, problemele interne dintr-o ţară se pot transforma în teme de politică externă într-o alta. Nu în ultimul rând, se induce ideea că populaţia cu origini ruseşti din vestul Europei este discriminată din cauza originilor etnice. 
 
În privinţa comentariilor negative la adresa Rusiei, lucrurile sunt simple: totul este fie inventat, fie nedrept; rezultat al dublelor standarde, al prejudecăţilor.
 
Un război ce poate fi câştigat
 
Chiar şi aşa, afirmă autorii raportului CEPA, Occidentul poate câştiga această bătălie declanşată în plan informaţional de către Kremlin. Numai că pentru a face acest lucru, răspunsul trebuie adaptat diferitelor categorii de public şi, în acelaşi timp, trebuie urmărită construirea unei punţi de încredere între grupurile polarizate.
 
Centrul pentru Analiza Politicilor Europene afirmă că pentru a putea contracara acţiunile propagandistice ale Kremlinului este necesară, printre altele, o analiză sistematică a modalităţilor şi actelor de propagandă, subliniind că în momentul de faţă nu există o agenţie care să facă cercetări temeinice în acest sens, iar o astfel de structură internaţională ar fi foarte utilă pentru a pregăti răspunsuri adecvate.
 
De asemenea, consideră autorii raportului citat, ar fi utilă o organizaţie care să analizeze informaţiile furnizate de canalele de propagandă şi să le demonteze prin argumente concrete, dar şi să instruiască angajaţii din mass-media cu privire la această temă.
 
Totodată, având în vedere că foarte mulţi telespectatori din Ucraina, ţările baltice şi Caucaz se uită la posturile alimentate de Kremlin întrucât acestea au programe mai antrenante şi mai atractive, autorii raportului consideră că iniţiativa înfiinţării unui canal de limbă rusă de divertisment, fără legături cu Moscova, ar trebui sprijinită.
 
Potrivit specialiştilor CEPA, ar fi utilă şi o „Comisie de la Veneţia“ pentru media, care să se asigure că posturile de televiziune menţin standardele jurnalistice, fiind necesare, de asemenea, linii directoare clare referitoare la situaţiile în care se impun sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei referitoare la incitarea la violenţă şi la ură, dar şi pentru inadvertenţe. 
citeste totul despre: