Cum încearcă Rusia să-i intoxice pe români. Semne de război hibrid şi în Bulgaria

Caricatură Spuntinknews.com

Moscova încearcă prin metodele dezinformării să schimbe percepţia opiniei publice din statele membre UE şi NATO faţă de aceste organizaţii. Pentru aceasta se foloseşte în primul rând de gurile sale de tun propagandistice RT şi Sputnik, dar şi prin intermediul unor politicieni-populişti, campanii de propagandă  reţelele sociale, site-uri. România este şi ea o ţintă a lui Putin.

Postul public de televiziune din Rusia va difuza astăzi integral documentarul intitulat sugestiv „Capcana europeană“, după ce un fragment a fost difuzat  în emisiunea săptămânală „Vesti Nedeli“ la teleleviziunea de stat Rossia 1, producţie, realizată de jurnalistul  Dmitri Kiseliov, inclus pe listele occidentale de sancţiuni ca unul din principalii propagandişti ai Kremlinului.

Partea alocată României începe cu secvenţe din satul Deveselu, unde se afirmă că, din cauza măsurilor de securitate, nu funcţionează telefonia mobilă, iar străinii trebuie raportaţi la Poliţie. Conform traducerii suprapuse, localnicii afirmă că au aflat de la ştiri că România a intrat în UE şi regretă că nu au găsit de lucru la baza americană.

În secvenţele următoare fostul preşedinte Traian Băsescu spune că, după intrarea în UE, PIB-ul pe cap de locuitor în România a devenit de şapte ori mai mare decât în Republica Moldova.

Apoi echipa de jurnalişti ruşi prezintă imagini dintr-un cartier sărac din Bucureşti, prezentându-l ca pe un cartier tipic oraşelor din România. Persoanele intervievate deplâng lipsurile şi problemele cu care se confruntă, generate în mare parte de şomaj. Un bărbat, de exemplu, spune că are carne în frigider, dar nu are bani pentru a-şi cumpăra o butelie de gaz. 

Imaginile insistă pe locatarii săraci şi nemulţumirile acestora şi mormanele de gunoaie dintre blocuri. Comentariul sugerează: „Iată imaginea unei capitale europene“. Reportajul se încheie cu o incursiune în ţări din fosta Iugoslavie, unde NATO a ucis oameni.

Un alt instrument de intoxicare al propagandei ruseşti, agenţia de ştiri Sputnik.md , în limba română, preia un articol de pe site-ul NapocaNews.ro, semnat Ionuţ Ţene,  care ţine să atragă atenţia că „într-un viitor război NATO — Rusia, nu vor fi bombardate oraşele New York sau Washington, ci Bucureştiul şi celelalte oraşe ale României vor fi rase de pe pământ“. 

„România e pregătită de NATO pentru a deveni teritoriu pentru un viitor război cu Rusia. Poporul român pare un cobai de încercare a SUA în caz de conflict cu Putin. Atunci când provoci trebuie să te aştepţi la o reacţie dură. Cine a obligat România să ridice din 2003 scutul antirachetă de la Deveselu fără să ne ameninţe nimeni?", se întreabă Ţene care îndeamnă românii „ să fie raţionali şi patrioţi, să iasă în stradă şi să spună Nu războiului şi provocărilor, indiferent că vin de la Washington sau Moscova“.

Şi tot pe site-ul Sputnik.md găsim un alt titlu apocaliptic:  CSAT în alertă: risc de pandemie în România, populaţia ar putea fi înjumătăţită. Sputnik reinterpretează o declaraţie a fostului consilier prezidenţial Iulian Fota notând: „în România îşi desfăşoară activitatea companii farmaceutice care nu au nicio ezitare să declanşeze o pandemie şi să decimeze populaţia României, ca să-şi maximizeze profitul“. 

Şi din acelaşi registru,  Ilie Catrinoiu, critic social şi membru fondator al Ligii Distributiste Române Ion Mihalache,  ce scrie, potrivit Sputnik.md despre politică, economie şi cultură dintr-o perspectivă creştină, ne anunţă că „guvernul Cioloş are zilele numărate, şi că din America i se trage“.

 „Dacian Julien Cioloş şi-a arătat incompetenţa săptămâna trecută când s-a dus la Washington. Parcă ai zice că o caută cu lumânarea această mascotă a puşcăriabilului Băsescu Traian. Pus să latre a pagubă şi catastrofă, Julien Cioloş s-a întâlnit la Casa Albă cu Joe Biden ca să ceară mai multă înarmare împotriva Rusiei. Apoi s-a milogit în faţa unor corporaţii aflate în faliment (Coca Cola Company, ExxonMobil, Dow Chemical, etc) ca să vină să „investească" în România; să dăm gazul din Marea Neagră şi ce mai e de dat ca să ne îmbogăţim mai repede.“ 

Războiul hibrid împotriva Bulgariei

În raportul guvernului Borisov despre ameninţările la adresa securităţii naţionale în 2015, prezentat recent, şi citat de Europa Liberă, se arată că Bulgaria a devenit obiectul unui război hibrid prin care „unele ţări încearcă să formeze opinia publică prin metodele dezinformării, cu participarea de politicieni-populişti”.

Sunt analizate riscurile pentru Bulgaria şi pentru regiunea Mării Negre ce provin din criza ucraineană, anexarea Crimeii, de către Rusia, şi conflictele îngheţate în spaţiul postsovietic.

În raportul guvernului se arată că „lideri ai unor partide de orientare populistă sunt printre instrumentele războiului hibrid pe care unele ţări încearcă să-l ducă împotrivă Bulgariei”. Cresc provocările generate de instrumentele acestui război. Sunt urmărite cu îngrijorare încercările unor forţe de a duce campanii de propagandă şi de a folosi reţelele sociale pentru a dezinforma opinia publică bulgară.

„Încercările intensive ale Rusiei de a-şi reface sfera de influienţă prin colaborare militară, economică şi culturală şi exercitarea de presiuni în scopul de a modifica orientarea politică externă a unor ţări din regiune au mărit riscul pentru securitatea naţională a Bulgariei”, constata raportul guvernamental.

Balanţa de forţe în regiune a fost modificată într-un mod periculos prin extinderea capacităţii militare a Rusiei în Crimeea. Ucraina reprezintă un exemplu ce rezultat distrugător va putea avea un război hibrid.

În aceasta direcţie acţionează unele servicii de informaţii străine pe teritoriul bulgar care încearcă să provoace procese de dezintegrare la baza etnică. În 2015 au avut loc încercări de a fi puse sub control străin companii strategice bulgare din energetica şi în sfera informaţiei.

Au avut loc atacuri hacker împotrivă unor instituţii de stat, în sistemul bancar şi cel energetic. În războiul hibrid sunt folosite instrumente economice şi comerciale precum dependenţa energetică. Nu sunt exluse atacuri teroriste.

Autorii raportului s-au abţinut de a menţiona într-un mod explicit ţările care duc război hibrid împotriva Bulgariei. Cu alte ocazii însă preşedintele Rosen Plevneliev a menţionat Rusia.