Analiză. A patra înscăunare a ţarului Putin. Ce se va schimba în politica Rusiei şi care vor fi provocările economice VIDEO

Vladimir Putin, în vârstă de 65 de ani, a preluat, astăzi, pentru a patra oară, funcţia de preşedinte al Rusiei. Analiştii nu-şi fac nicio iluzie cu privire la perspectivele unor schimbări radicale ale politicii ruseşti externe şi interne. Ei cred că liderul de la Kremlin va păstra cursul care a fost stabilit în precedentul mandat.

Vladimir Putin a depus luni jurământul pentru un nou mandat de preşedinte, al patrulea, care va dura şase ani, până în 2024, în cadrul unei ceremonii solemne la Kremlin.

În sala Andreevski din Marele Palat al Kremlinului, cu mâna pe o copie în relief auriu a Constituţiei, Putin a jurat să servească poporul rus, să protejeze drepturile şi libertăţile acestuia şi să apere suveranitatea Rusiei, potrivit Reuters.

„Consider că este datoria mea şi sensul vieţii mele să fac tot ce pot pentru Rusia, pentru prezent şi pentru viitorul ei“, a declarat el, după ce a depus jurământul .

„Sunt în mod special conştient de responsabilitatea mea enormă în faţa fiecăruia dintre voi, în faţa Rusiei“, a declarat Putin în cursul ceremoniei de învestire. „Voi face totul pentru a creşte puterea, prosperitatea şi gloria Rusiei“, a asigurat preşedintele rus.

„Toată frumuseţea noastră şi toată puterea noastră se află în autenticitatea noastră culturală şi în unitatea noastră“, a adăugat el.

„Securitatea şi capacitatea de apărare a ţării sunt asigurate în mod fiabil, li se va acorda atenţie şi în viitor, dar acum chestiunea principală vizează problemele interne - siguranţa şi sănătatea ruşilor. Scopul nostru este o Rusie pentru oameni“, a mai spus Putin, promiţând să îndeplinească aşteptările societăţii şi să facă totul pentru prosperitatea Rusiei.

În discursul său inaugural, Vladimir Putin a comparat Rusia cu pasărea Phoenix, pasărea mitică, ce a renăscut din propria-i cenuşă.

La ceremonia de învestire, Vladimir Putin a venit din Primul Corp al Kremlinului la Marele Palat într-o nouă limuzină de fabricaţie rusă.

La finalul primei părţi a ceremoniei, au fost trase 30 de salve de tun, iar după aceasta preşedintele a ieşit în Piaţa Catedralei (din interiorul Kremlinului) pentru a primi parada regimentului prezidenţial, unde s-au adunat circa 2.000 de invitaţi, în principal voluntari care au participat la campania lui Vladimir Putin. De fapt, întreaga ceremonie a fost prevăzută să aibă loc la adăpostul zidurilor Kremlinului.

Spre deosebire de ceremoniile de învestire precedente, de data aceasta Putin a renunţat la deplasarea convoiului oficial pe străzile Moscovei până la Kremlin.

Dmitri Medvedev, desemnat premier

Actualul premier, Dmitri Medvedev, a fost desemnat , tot astăzi, prim-ministru, urmând ca formula cabinetului să fie definitivată în zilele următoare. 

În următoarele zile, Putin va anunţa componenţa noului guvern şi a Administraţiei Prezidenţiale, structură mai influentă chiar decât Executivul. Publicaţia britanică „Financial Times” prognozează revenirea în structurile de conducere a fostului ministru de finanţe, Aleksei Kudrin. Liberal pro-occidental, Kudrin ar urma să răspundă nu doar de problemele economice, ci şi de relaţiile cu SUA şi Uniunea Europeană. 

 Pentru a crea şi o contragreutate faţă de Kudrin, Putin analizează să îl promoveze pe consilierul său economic Andrei Beluzov, un susţinător al unui rol puternic al statului în economie, în postul de vicepremier, au spus patru oficiali guvernamentali.

Beluzov ar putea prelua postul de şef al economiei de la Igor Şuvalov, cunoscut pentru opinile sale favorabile pieţei libere şi legăturilor cu magnaţii din sectorul privat.

Conform presei ruse, îşi vor păstra locul în guvern ministrul de externe, Serghei Lavrov şi cel al apărării, Serghei Şoigu, ceea ce ar fi un semn de continuitate al actualei politici externe. În acelaşi timp, depăşirea izolării în Occident îi va fi necesară lui Putin pentru realizarea ambiţioaselor sale obiective interne, declarate prioritare în noul mandat. 

Este vorba de modernizarea radicală a economiei şi aşezarea ei pe baze tehnologice superioare, iar pe de altă parte, combaterea sărăciei şi creşterea calităţii vieţii. În plan politic, principala sarcină a liderului de la Kremlin va fi asigurarea unei tranziţii fără sincope a puterii în 2024, când, conform Constituţiei, Putin nu va mai putea să candideze la preşedinţie. 

Totodată, Putin va trebui să decidă asupra propriului loc în noua structură a puterii, care să-i asigure atât controlul, cât şi garanţiile necesare. Nu se poate exclude însă nici modificarea Constituţiei, în aşa fel ca Putin să poată candida şi în 2024.

Provocările la care trebuie să răspundă

Demografie scăzută, productivitate scăzută, dependenţă de preţurile petrolului , acestea sunt principalele problemelor structurale care subminează creşterea economiei ruse.

Chiar dacă situaţia ţării s-a stabilizat după recesiunea din 2015-2016, previziunile de creştere pentru anii următori sunt limitate la 1%, maxim 2%, sub ţintele stabilite de Kremlin.

Criză demografică

Rusia, care are în prezent 146,9 milioane de locuitori, a pierdut mai mult de cinci milioane din 1991, o consecinţă a gravei crize demografice care a urmat căderii URSS. Generaţia care s-a născut în anii post-sovietici timpurii, marcată de o scădere a natalităţii, intră pe piaţa muncii cu multe slăbiciuni care ar putea duce la o penurie de forţă de muncă calificată, care ar putea încetini creşterea.

Această generaţie mai puţin numeroasă are şi mai puţini copii, ceea ce înseamnă  o nouă scădere a natalităţii. „Vom avea mai puţini tineri în următorii 10-15 ani. Prin urmare, un tânăr specialist cu abilităţi noi - relaţionale şi tehnice, inclusiv programarea pe calculator - va valora aur“, a avertizat fostul ministru liberal de finanţe Aleksei Kudrin .

Un sistem de pensii care se sufocă

Vârsta de pensionare în Rusia, moştenită din perioada sovietică, este de 55 de ani pentru femei şi 60 pentru bărbaţi: este printre cele mai scăzute din lume. Având în vedere declinul demografic, pensiile, deşi foarte scăzute, cântăresc din ce în ce mai mult în bugetul federal. Vladimir Putin a recunoscut de mai multe ori că este necesară o reformă, dar pentru moment a considerat întotdeauna că nu a venit momentul. 

Dacă liberalii ca Aleksei Kudrin susţin o creştere treptată a vârstei de pensionare la 63 de ani, nu este uşor de adoptat o asemenea decizie pentru că s-ar putea dovedi nepopulară într-o ţară în care mulţi pensionari încearcă fac eforturi disperate pentru a supravieţui cu venituri reduse, iar această categorie socială a fost deosebit de afectată de creşterea preţurilor din ultimii ani.

Investiţii străine tot mai puţine

Pentru a depăşi obstacolele interne, Vladimir Putin face în mod regulat cu ochiul investitorilor străini, promiţând să îmbunătăţească climatul de afaceri subminat de birocraţie, dar şi, potrivit propriului său raport, de procese uneori nejustificate. Potrivit lui Chris Weafer, fondatorul firmei de consultanţă Macro Advisory, „Rusia trebuie să atragă mai multe investiţii străine.

 Trebuie să creeze un mediu concurenţial favorabil (rublă slabă, impozite mai scăzute pentru industrie şi stimulente pentru investiţii) şi să reducă birocraţia “. Potrivit analistului, „nevoia de investiţii străine este de asemenea motivul pentru care Kremlinul nu a răspuns la sancţiunile recente adoptate de SUA, pentru că nu doreşte să îngreuneze şi mai mult viaţa investitorilor străini care vor să vină în Rusia“.

Kremlinul a cerut primului ministru Dmitri Medvedev şi preşedintelui băncii centrale, Elvira Nabiullina, să elaboreze un „plan de acţiune“ până în 15 iulie pentru a spori semnificativ cota investiţiilor într-o economie dependentă de hidrocarburi. Dacă în 2017, investiţiile au crescut cu 4,4%, potrivit agenţiei statistice Rosstat, această creştere a fost susţinută de proiecte temporare mari, cum ar fi podul în construcţie din Crimeea sau pregătirile pentru Campionatul Mondial de fotbalul.

O economie dependentă de hidrocarburi

În ciuda promisiunilor repetate ale puterii, nimic nu funcţionează. Rusia, bogată în rezerve uriaşe de hidrocarburi, rămâne prizoniera unor fluctuaţii a preţurilor, după cum arată criza din 2015-2016. „Acest lucru este în mod clar negativ pentru perspectivele de creştere“, potrivit Alfa Bank. Pentru a scăpa de această dependenţă, Chris Weafer sugerează investiţiile în antreprenoriat şi în întreprinderi mici. 

De asemenea, analistul recomandă  investiţiile în robotică, tehnologii „inteligente“ şi inteligenţă artificială. Lev Jakobson, profesor la Şcoala Superioară de Economie din Moscova, spune că o cale de urmat ar fi cel după modelul  „creşterii impresionante a productivităţii sectorului agricol“, care  a bătut recordul la productivitate şi exporturi în ultimii ani.

Productivitate scăzută

„Economia rusă este foarte ineficientă. Acest lucru se datorează moştenirii sistemului sovietic şi creşterii uşoare provenind din veniturile obţinute din petrol şi gaze în anii 2000-2013 “, spune Chris Weafer. „Există o mulţime de ineficacităţi în sistem care, care dacă ar fi corectate, ar putea duce la o creştere puternică“. 

El citează exemplul sectorului petrolier care, constrâns de criză, şi-a mărit producţia zilnică cu o medie de 740.000 de barili pe zi între august 2014 şi noiembrie 2016: „Industria a fost forţată să devină mai eficientă şi inovatoare“ . Pentru a moderniza companiile mari, guvernul a lansat mai multe planuri de privatizare, însă cota statului în economie a fost consolidată în ultimii ani de capitalismul de stat triumfător, care a cunoscut o creştere considerabilă a companiei petroliere Rosneft.

Păstrarea rolului de jucător geopolitic cheie

Politologul Stefan Meister este sigur că Rusia va continua să acţioneze pe scena mondială ca un jucător geopolitic cheie, încercând astfel să distragă atenţia ruşilor  de la problemele politice şi economice interne, care vor creşte în următorii ani. „Banii vor fi tot mai puţini pentru pensii, cheltuielile sociale, şi chiar pentru apărare , spune Meister pentru DW . În aceste condiţii, Vladimir Putin va continua să consolideze controlul asupra ţării, care, în ultimii ani, este evident mai ales în domeniul internetului“ .

În plus, potrivit expertului, acest model a funcţionat cu succes şi din cauza inacţiunii SUA şi UE, Rusia devenind cu adevărat un jucător de frunte în Orientul Mijlociu şi, în primul rând, în Siria. Analistul nu e sigur că Putin va rezista şase ani la guvernare din cauza faptului că problemele interne ale Rusiei vor deveni din ce în ce mai severe din cauza crizei economice în creştere.

Lipsa banilor va conduce nu numai la crize în regiunile ruseşti, ci şi la conflicte cu ţările vecine din spaţiul post-sovietic, a căror situaţie economică va avea de suferit de pe urma crizei din Rusia. Perspectivele posibilei numiri a lui Aleksei Kudrin  într-un post-cheie în guvernul rus sunt, de asemenea, văzute cu scepticism de Meister. El susţine că acţiunile Rusiei, atât pe teritoriul ţărilor vecine, cât şi în politica internă, sugerează că tendinţele spre consolidarea autoritarismului vor fi cel mai probabil păstrate.

Potrivit lui Meister, Uniunea Europeană este preocupată de problemele sale interne, şi nu are o strategie clară pentru Rusia „astfel că Putin poate acţiona în mod liber“. Rusia se comportă foarte încrezător în arena internaţională, acţionând la acelaşi nivel cu China şi Statele Unite, susţine şi Gernot Erler, fostul reprezentant al guvernului german pentru cooperarea intercomunitară cu Rusia. 

În opinia sa, în Siria, Rusia a devenit un actor-cheie, fapt perceput de  Moscova drept o confirmare a noului rol al politicii externe ruse. Erler consideră că întoarcerea Rusiei în politica externă la nivelul SUA este un moment crucial pentru elita politică rusească de la prăbuşirea URSS. Erler nu se aşteaptă, de asemenea, la schimbări radicale în politica internă rusă în cel de-al patrulea mandat al lui Vladimir Putin. El spune că victoria convingătoare a lui Putin în alegerile din martie este o dovadă a sprijinului larg, nu numai al lui Vladimir Putin personal, ci şi a politicilor sale.

Potrivit lui Erler, viitorul relaţiilor dintre Rusia şi Occident depinde de un subiect cheie - situaţia din jurul Ucrainei. „Fără progrese în punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk şi fără o soluţie politică a conflictului nu va produce o îmbunătăţire a relaţiilor Rusiei cu Vestul“, prezice Erler.