Ameninţarea lui Putin: Rusia va ţinti ţări din Europa care găzduiesc rachete americane cu rază intermediară de acţiune

Rusia va fi nevoită să ţintească ţări din Europa care ar primi eventuale rachete americane cu rază intermediară de acţiune, în cazul în care Statele Unite vor să desfăşoare asemenea rachete, a ameninţat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, relatează The Associated Press.

Putin a făcut acest anunţ în urma celui al preşedintelui american Donald Trump, sâmbătă, potrivit căruia intenţionează să iasă din Tratatul INF care interzice armamentul nuclear cu rază intermediară de acţiune, încheiat în timpul Războiului Rece, în 1987, după ce a acuzat Mosova că-l încalcă.

Putin a declarat că speră ca Statele Unite să nu dea curs acestei intenţii şi să poziţioneze rachete cu rază intermediară de acţiune în Europa.

O asemeena hotărâre ar putea să conducă la repetarea crizei din timpul Războiului Rece, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică au înţesat continentul european cu acest tip de rachete, în anii '80, a avertizat liderul de la Kremlin.

”Dacă ei desfăşoară în Europa, vom fi nevoiţi, natural, să răspundem la fel”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte.

”Naţiunile europene care vor fi de acord cu asta trebuie să înţeleagă că îşi vor expune teritoriul ameninţării unui posibil atac ca represalii. Acestea sunt lucruri evidente”, a subliniat Putin.

”Eu nu înţeleg de ce să punem Europa într-un pericol atât de grav”, a continuat el.

”Eu nu văd niciun motiv al unui asemenea lucru”, a apreciat el. ”Vreau să repet că nu este alegerea noastră. Noi nu vrem acest lucru”, a adăugat liderul de la Kremlin.

România arătată cu degetul

 Liderul de la Kremlin a acuzat că instalaţiile americane de apărare antirachetă din România deţin rachete de croazieră cu rază intermediară de acţiune – doar printr-o simplă actualizare a software-ului pe computer, relatează The Associated Press. 

În plus, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică a intensificat misiunile de recunoaştere în Marea Neagră şi în Marea Baltică, avertizând că Rusia şi Belarus vor lua măsuri pentru contracararea activităţilor NATO.

“Au fost identificate activităţi intense pentru colectarea de informaţii în Marea Baltică şi în Marea Neagră. Anul acesta, avioane ale Forţelor Aerospaţiale ruse au fost trimise de peste 120 de ori pentru interceptarea potenţialilor intruşi în spaţiul aerian rus”, a declarat Serghei Şoigu, citat de agenţia Tass. 

Săptămâna trecută, Kremlinul şi-a exprimat preocuparea privind activităţile militare organizate de Alianţa Nord-Atlantică în apropierea frontierelor ruse. “Asistăm la consolidarea capabilităţilor militare în apropierea frontierelor Rusiei şi la eforturi de îmbunătăţire a infrastructurii de transport în Europa, astfel încât să fie mai uşor să fie adus armament greu al SUA şi al altor ţări spre frontierele noastre; în plus, sunt organizate exerciţii provocatoare – nu ale noastre alături de China în Siberia -, ci exerciţii militare în Ucraina, Georgia şi în Marea Neagră”, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că membrii alianţei militare occidentale acuză Rusia de dezvoltarea unui nou tip de rachetă care încalcă Traratul INF (Intermediate-Range Nuclear Forces), dar că el nu se aşteaptă ca ei să-şi consolideze arsenalele nucleare în Europa, ca măsură de retorsiune.

”Eu nu prevăd ca aliaţii să desfăşoare armament nuclear suplimentar în Europa, în reacţie faţă de noul (tip de) rachetă rus”, a declarat la sediul NATO, la Bruxelles, Stoltenberg.

Putin a respins acuzaţiile potrivit cărora Rusia a încălcat Tratatul INF şi a acuzat Statele Unite că-l încalcă.

El a acuzat că instalaţiile americane de apărare antirachetă din România deţin rachete de croazieră cu rază intermediară de acţiune - doar printr-o simplă actualizare a software-ului pe computer.

Liderul de la Kremlin a adăugat că speră să discute această problemă cu Trump la Paris, unde urmează să participe, la 11 noiembrie, la marcarea centenarului armistiţiului care a pus capăt Primului Război Mondial.

”Suntem pregătiţi să cooperăm cu partenerii americani, fără isterie”, a subliniat el. ”Important este ce hotărâri vor urma”, a adăugat el.

Tratatul INF a fost semnat în 1987 de către preşedintele american Ronald Reagan şi ultimul lider al Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov. Acest document interzice atât Statelor Unite, cât şi Rusiei să deţină, producă sau testeze rachete nucleare de croazieră şi balistice cu lansare de la sol, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.

Documentul este considerat o garanţie majoră a securităţii globale, întrucât a eliminat rachete cu rază mai scurtă de acţiune, care-şi ating ţintele în doar câteva minute.

Trump a anunţat că intenţionează să retragă Statele Unite din tratat din cauza unor încălcări ale Rusiei, dar şi pentru că China, care nu este parte a tratatului, deţine un arsenal de rachete cu rază intermediară de acţiune.

Consilierul său pe probleme de securitate naţională John Bolton a efectuat săptămâna aceasta o vizită de două zile la Moscova, pentru a discuta despre această hotărâre atât cu Putin, cât şi cu alţi oficiali de rang înalt.

Bolton a declarat că Washingtonul nu a trimis o notificare oficială cu privire la retragere şi s-a declarat foarte sceptic referitor la faptul că Tratatul INF poate fi salvat.