Sub cizma unui nou regim autoritar, Egiptul marchează cinci ani de la revolta anti-Mubarak

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La cinci ani de la începutul revoltei faţă de Hosni Mubarak, Egiptul se află din nou sub cizma unui regim autoritar care conduce o ţară ameninţată de jihadişti şi în criză economică, comentează AFP online.

Mişcarea Fraţii Musulmani este singura din Egipt care şi-a anunţat intenţia de a manifesta luni pentru a marca cinci ani de la începutul revoltei anti-Mubarak. Poliţia şi-a consolidat dispozitivul de securitate la Cairo, în special în Piaţa Tahrir, centrul mişcării de contestare din iarna anului 2011.

Pe 25 ianuarie 2011, mii de egipteni au ieşit în stradă pentru a cere plecarea de la putere a lui Hosni Mubarak. La acea vreme, egiptenii cereau pâine, justiţie şi demnitate şi erau plini de speranţă. În ciuda demisiei lui Mubarak, pe 11 februarie 2011, cererile lor sunt departe de a fi satisfăcute în prezent. Entuziasmul a cedat locul deziluziei, după cinci ani agitaţi.

Alegerile legislative de la începutul lui 2012 au fost câştigate de Fraţii Musulmani, iar unul dintre membrii acestei mişcări, Mohamed Morsi, a devenit în iunie primul preşedinte ales democratic în Egipt.

Un an mai târziu, şeful armatei de la acea vreme şi actualul preşedinte Abdel Fattah el-Sisi l-a destituit pe Morsi, justificându-şi decizia prin manifestaţiile de amploare care cereau demisia sa. Vara anului 2013 este, de fapt, punctul de plecare a unei campanii de reprimare a opoziţiei islamiste, care se va extinde ulterior la mişcările laice şi de stânga.

Speranţe înăbuşite

În opinia lui Karim Bitar, cercetător la Institutul de Relaţii Internaţionale din Paris, „ contrarevoluţia (egipteană, n. red.) a triumfat şi toate speranţele au fost înăbuşite“.

„După ce a fost confiscată, revoluţia a fost îngropată“, afirmă Karim Bitar, potrivit căruia noile autorităţi au „reuşit să îmblânzească toate contraputerile tradiţionale“ (justiţia, presa şi Parlamentul, n. red.).

Cel puţin 1.400 de manifestanţi islamişti au fost ucişi în urma dispersării violente a reuniunilor lor. Peste 15.000 de membri ai Fraţilor Musulmani - mişcare declarată ca fiind „teroristă“ -  şi simpatizanţi de-ai săi au fost închişi şi sute dintre ei condamnaţi la moarte în cadrul unor procese în masă expeditive denunţate de ONU.

Mişcarea 6 aprilie, aflată în fruntea manifestaţiilor din 2011, este interzisă astăzi în Egipt. Mai mulţi dintre liderii săi sunt acum după gratii, fiind acuzaţi de incitare la violenţe.

Mustafa Maher, în vârstă de 28 de ani, unul dintre fondatorii Mişcării 6 aprilie, nu mai doarme în propria casă şi îşi limitează ieşirile cât de mult poate. El a declarat pentru AFP că se teme „că i se va fabrica o acuzaţie şi va fi închis“.

Furie

Puterea vrea „să-şi subjuge spaţiul public“, deplânge Mohamed Hachem, de la editura Merit, al cărei sediu se află în apropiere de Tahrir. Poliţia a descins la sediul ei luna trecută, înainte de un eveniment dedicat autorului unei cărţi despre corupţie.

În opinia lui Gamal Eid, director la Reţeaua Arabă pentru Drepturile Omului, cu sediul la Cairo, situaţia drepturile omului „este mai gravă decât în perioada lui Mubarak sau a Fraţilor Musulmani“.

„Egiptenii asistă, forţaţi, la revenirea ţări lor la un stat poliţienesc“, deplânge la rândul său Said Boumedouha, de la Amnesty International.

Obosiţi de anii de instabilitate care au urmat revoltei, egiptenii l-au sprijinit iniţial pe Sisi, în lipsa unei alternative.

Dar, astăzi, ei „sunt furioşi. Situaţia lor economică şi socială se agravează pe zi ce trece“, apreciază Hazem Hosni, profesor de ştiinţe politice la Cairo.

Sectorul turistic, pilonul economiei, suferă din plin din cauza instabilităţii politice şi a violenţelor jihadiste, izbucnite în 2013. Prăbuşirea unui avion rusesc în Sinai (est), revendicată de gruparea jihadistă Statul Islamic (SI), i-a aplicat o nouă lovitură dură la sfârşitul lui 2015.

Jihadiştii au luat la ţintă în principal forţele de ordine, provocând sute de morţi în rândurile lor.

În acest context, egiptenii aproape că l-au uitat pe Mubarak, care a condus timp de 30 de ani. Fostul lider egiptean, în vârstă de 87 de ani, a petrecut, după înlăturarea de la putere, majoritatea timpului într-un spital militar din Cairo. Procesul său pentru crime în timpul manifestaţiilor este în desfăşurare.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite